Obligațiile ce iau naștere din cambie sunt trei:
Aceasta este obligaţia trăgătorului de a face să se plătească de către tras beneficiarului suma de bani arătată în cambie.
Aceasta este obligaţia trăgătorului şi a giranţilor de a achita suma de bani menţionată în cambie, dacă trasul, principalul obligat, nu acceptă ori nu plăteşte suma de bani beneficiarului.
Aceasta este obligaţia avalistului de garantare a trasului sau a girantului.
Având în vedere faptul că titlul cuprinde ordinul necondiţionat de a se plăti o sumă determinată, această declaraţie este un act juridic.
Obligaţia trăgătorului faţă de beneficiar se naşte dintr-un act juridic, iar faţă de posesorul de bună-credinţă ulterior, obligaţia are ca izvor aparenţa de existenţă a raportului juridic creat prin semnarea titlului.
Este suficientă crearea titlului ca apoi obligaţiile care izvorăsc din el să fie guvernate de lege, care se adaugă voinţei semnatarului cambiei.
Dreptului pe care o persoană îl are asupra înscrisului pentru a putea exercita acţiunile cambiale rezultă din dispozițiile legii, respectiv cel care are titlul este nu numai posesorul lui, ci şi titularul creanţei menţionate în titlu.
Pentru a fi considerat creditor al creanţei şi a putea cere executarea obligaţiei este suficient ca o persoană să posede cu bună-credinţă titlul.
În consecință, cambia este un act juridic complex. Acest act juridic produce efecte care au un dublu izvor: manifestarea de voinţă a trăgătorului şi legea.
Obligaţia trăgătorului şi dreptul corelativ al beneficiarului au ca izvor voinţa trăgătorului exprimată în titlu.
Exercitarea dreptului împotriva semnatarilor ulteriori se realizează în puterea legii şi are ca premisă prezumţia de regularitate a titlului.
Din moment ce cambia este emisă cu respectarea condiţiilor necesare, legea asigură posesorului titlului o protecţie deplină. Acesta este îndreptăţit să primească suma de bani menţionată în titlu, chiar dacă în fapt datoria nu ar exista.