Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Titlurile de valoare

Pentru desemnarea titlurilor care încorporează anumite valori patrimoniale este folosită noţiunea generică de „titluri de credit" sau „titluri de valoare". 

Titlul de valoare este un înscris în temeiul căruia posesorul său legitim este îndrituit să exercite, la o dată determinată, dreptul arătat în înscris.

Titlul comercial de valoare are următoarele caracteristici: 

  • înscrisul are caracter constitutiv

Dreptul este încorporat în titlu şi poate fi exercitat numai în temeiul înscrisului. Înscrisul este constitutiv de drepturi, iar dreptul încorporat în titlu nu există fără înscrisul respectiv.

  • înscrisul are caracter formal

El trebuie să îmbrace forma determinată de lege şi să cuprindă elementele care îi sunt proprii. Numai prin respectarea strictă a condiţiilor de formă cerute de lege, înscrisul este valabil şi produce efecte.

  • înscrisul are caracter literal

Întinderea şi natura dreptului, ca şi obligaţia corelativă dreptului, sunt determinate exclusiv de menţiunile cuprinse în înscris. În consecinţă, elementele înscrisului nu pot fi nici completate şi nici interpretate cu ajutorul altor înscrisuri ori a unor împrejurări de fapt. 

Excluderea oricăror dovezi extrinseci este o consecinţă a caracterului formal al înscrisului.

  • înscrisul conferă un drept autonom

Dreptul şi obligaţia corelativă născute din titlu sunt independente faţă de actul juridic din care decurg, respectiv raportul juridic fundamental. Posesorul legitim al titlului îşi exercită dreptul şi emitentul titlului execută obligaţia în temeiul titlului, iar nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului.

În cazul transmiterii titlului, dobânditorul va deveni titularul unui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel al transmiţătorului. Dobânditorul are un drept autonom, adică un drept care este independent faţă de dreptul transmiţătorului. Ca o consecinţă, dobânditorului titlului nu i se pot opune excepţiile care puteau fi opuse transmiţătorului.