Refuzul la îmbarcare reprezintă refuzul operatorului de transport aerian de a transporta pasageri pe un anumit zbor, deși aceștia s-au prezentat pentru îmbarcare, cu excepția cazurilor în care există motive temeinice pentru refuzul la îmbarcare, cum ar fi starea sănătății, cerințele de siguranță sau securitate sau documente de călătorie necorespunzătoare.
În cazul în care un operator de transport aerian se aşteaptă să refuze îmbarcarea unui număr de pasageri, acesta trebuie, mai întâi, să facă un apel la pasagerii care, în mod voluntar, sunt dispuşi să renunţe la rezervările lor în schimbul unor compensaţii convenite cu operatorul de transport aerian.
În consecință, voluntar înseamnă o persoană care se prezintă pentru îmbarcare și este gata să cedeze la solicitarea operatorului de transport aerian rezervarea sa confirmată în schimbul unei indemnizații.
Astfel, voluntarii au dreptul să primească, în afară de compensaţie, şi asistenţă.
Dacă numărul voluntarilor nu este suficient pentru a permite îmbarcarea celorlalţi pasageri cu rezervări, operatorul de transport aerian poate refuza îmbarcarea celor din urmă împotriva voinţei lor, însă trebuie să le ofere asistenţă şi compensare.
Pasagerii au dreptul la compensare şi în cazul în care au fost redirecţionați:
Dacă pasagerii care a fost redirecţionați ajung la destinaţia finală cu un zbor alternativ care nu depăşete ora de sosire prevăzută a zborului iniţial cu orele menţionate mai sus, atunci operatorul de transport aerian poate reduce cu 50% compensaţia la care sunt îndreptățiți.