Această acţiune permite Curţii de Justiţie să controleze respectarea de către statele membre a obligaţiilor care le revin în temeiul dreptului Uniunii. Sesizarea Curţii de Justiţie este precedată de o procedură prealabilă iniţiată de Comisie prin care se dă statului membru vizat posibilitatea de a răspunde motivelor invocate împotriva sa. Dacă această procedură nu determină statul membru să îşi îndeplinească obligaţiile, poate fi introdusă la Curtea de Justiţie o acţiune privind încălcarea dreptului Uniunii.
În cazul în care Curtea de Justiţie constată neîndeplinirea obligaţiilor, statul este obligat să pună imediat capăt acestei situaţii. Dacă, în urma unei noi sesizări din partea Comisiei, Curtea de Justiţie constată că statul membru în cauză nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare și/sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei directive, poate fi aplicată de Curte statului membru vizat, la propunerea Comisiei, o sancţiune pecuniară chiar de la prima hotărâre de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.
Această acţiune poate fi introdusă fie de Comisie, fie de un stat membru.
Dacă ea este introdusă de un stat membru, înainte de a sesiza CJUE, acesta trebuie să se adreseze Comisiei în legatură cu respectiva încalcare.
Comisia poate emite un aviz motivat, după ce a oferit posibilitatea statelor implicate să îşi prezinte în contradictoriu observaţiile scrise şi orale.
În cazul în care Comisia nu a emis avizul motivat în termen de trei luni de la primirea cererii, statul membru reclamant poate introduce acţiunea în faţa Curţii de Justiţie.