Curtea este formată din trei instanţe:

Curtea de Justiţie care se ocupă de solicitările privind pronunţarea unor hotărâri preliminare adresate de instanţele naţionale și de anumite acţiuni în anulare și recursuri.

Tribunalul de Primă Instanţă a fost înfiinţat în 1989 şi se pronunţă asupra acţiunilor în anulare introduse de persoane fizice, întreprinderi și, în anumite cazuri, de guvernele UE. În practică, această instanţă se ocupă în principal cu legislaţia privind concurenţa, ajutorul de stat, comerţul, agricultura, mărcile comerciale.

Tribunalul Funcţiei Publice a fost înfiinţat la sfârşitul anului 2004 şi se pronunţă asupra disputelor dintre instituţiile UE și personalul lor.

Curtea de Justiţie este compusă din 28 de judecători (câte unul din fiecare Stat Membru) şi 9 avocaţi generali. Judecătorii şi avocaţii generali sunt desemnaţi de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet al cărui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţiile respective. Mandatul acestora este de şase ani și poate fi reînnoit.

Prin Tratatul de la Lisabona numărul avocaţilor generali s-a majorat la 11 dintre care 6 avocaţi generali vor fi permanenţi, provenind din Polonia, Germania, Franţa, Italia, Spania şi Regatul Unit. Ceeilalţi 5 vor rămâne în sistemul existent de rotaţie.

Judecătorii Curţii de Justiţie îl desemnează din rândul lor pe preşedinte și pe vicepreședinte, pentru o perioadă de trei ani care poate fi reînnoită. Preşedintele conduce lucrările Curţii de Justiţie şi prezidează şedinţele şi deliberările în cazul celor mai mari complete de judecată. Vicepreședintele îl asistă pe președinte în exercitarea funcţiilor sale și îl înlocuiește în caz de împiedicare.

Avocaţii generali asistă Curtea. Aceştia au rolul de a prezenta, cu deplină imparţialitate şi în deplină independenţă, opinie juridică numită "concluzii" în cauzele care le sunt repartizate.

Grefierul este secretarul general al instituţiei, ale cărei servicii le conduce sub autoritatea preşedintelui Curţii.

Curtea poate judeca diferitele acţiuni în şedinţă plenară, în Marea Cameră (cincisprezece judecători) sau în camere de cinci sau de trei judecători.

Curtea se întruneşte în şedinţă plenară în cazurile speciale prevăzute de Statutul Curţii şi atunci când apreciază că o cauză prezintă o importanţă excepţională.

Curtea se întruneşte în Marea Cameră la cererea unui stat membru sau a unei instituţii care este parte într-un proces, precum şi în cauzele deosebit de complexe sau de importante.

Celelalte cauze sunt soluţionate în camere de cinci sau de trei judecători. Preşedinţii camerelor de cinci judecători sunt aleşi pentru perioadă de trei ani, iar cei ai camerelor de trei judecători pentru perioadă de un an.