Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Drepturile persoanei condamnate în timpul executării pedepsei

Persoana condamnată are drepturi care sunt compatibile cu regimul de executare şi care nu pot fi restrânse sau limitate decât în anumite condiţii. Exercitarea tuturor drepturilor specifice regimului de executare reprezintă regula, iar limitarea loruri, excepţia.

Împotriva măsurilor de limitare a drepturilor și libertăților, persoana condamnată

interesată, poate face plâgere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate în termen de 10 zile de la data când a luat la cunoştinţă de măsura dispusă. În acest caz, persoana este ascultată obligatoriu, judecătorul de supraveghere putând dispune ascultarea și a altor persoane din penitenciar în vederea aflării adevărului.

Judecătorul de supraveghere soluţionează plângerea într-un termen de 15 zile. Soluțiile care pot fi dispuse de acesta sunt fie admiterea plângerii și dispunerea anulării sau modificării măsurii luate de administrația penitenciarului ori obligarea administrației penitenciarului să ia măsurile care se impun, fie respingerea plângerii ca nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă, fie ia act de retragerea plângerii.

Judecătorul de supraveghere se pronunţată prin încheiere. Încheierea se comunică în 3 zile persoanei condamnate, care poate face contestaţie la judecatoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul în termen de 5 zile de la comunicare. Procedura în fața instanței prevăzută pentru stabilirea regimului de executare se aplică și în acest caz. Hotărârea instanţei este definitivă.

Rolul judecătorului de supraveghere nu este doar acela de a rezolva plângerile împotriva măsurilor de limitare a drepturilor condamnaţilor, el are totodată şi rolul de a veghea la respectarea acestor drepturi.

În vederea asigurării respectării celor condamnaţi în penitenciar pot desfăura activități organizaţii non-guvernamentale din domeniul protecţiei drepturilor omului care au posibilitatea să ia legătura cu cei condamnaţi.

Persoana condamnată are următoarele drepturi şi libertăţi :

Libertatea conştiinţei a opiniilor şi a credinţelor religioase. Persoana condamnată poate participa la servicii, slujbe sau întruniri religioase organizate în penitenciar şi poate deţine publicaii cu carcater religios și obiecte de cult.

Dreptul la informaţie. Este vorba de informaţii de interes public, acces ce îi este asigurat, fie prin posibilitatea consultării unor periodice (ziare, reviste), fie prin posibilitatea audierii unor emisuni radio sau TV.

Dreptul la consultarea documentelor de interes personal. Persoana condamnată are acces la dosarul individual, dosarul medical şi eventual la rapoartele de incident. Consultarea acestor documente se poate face doar în prezenţa unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.

Accesul la informaţii de natură juridică. Condamnatul are dreptul să cunoască prevederile codului penal, ale codului de procedură penală, ale Legii nr. 254/2013, ale Legii 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public, la regulamentul de ordine interioară al penitenciarului, OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Toate aceste acte normative sunt puse la dispoziţia persoanei condamnate de către administraţia penitenciarului în anumite locuri amenajate.

Dreptul la asistenă juridică. Persoana condamnată poate consulta avocatul ales în orice problemă de drept dedusă procedurilor administrative sau judiciare. Consultarea avocatului se face cu respectarea confidențialității vizitei, sub supraveghere vizuală.

Dreptul la petiţionare și corespondență. În afara plângerilor şi a contestaţiilor pe care orice condamnat are dreptul să le facă, acesta mai are dreptul să trimită petiţii la diferite instituţii publice naţionale sau internaţionale (ex: Guvern, Ministerul de Justiţie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, C.E.D.O., Ministerul Afacerilor Externe, ambasade sau consulate, ONG etc.). Pentru a preîntâmpina introducerea de droguri sau alte substanțe toxice, plicul cu corespondență este deschis, fără a fi citit ce este înăuntru, în fața persoanei condamnate. 

Prin corespondenţă se înţelege posibilitatea persoanei de a adresa scrisori persoanelor apropiate sau celor din familia sa. Corespondenţa este confidenţială adică nu poate fi deschisă. Ea poate fi deschisă şi reţinută dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Persoana condamnată este înştiinţată în scris despre aceste măsuri, de îndată. Corespondenţa reţinută se clasează într-un dosar special care se păstrează de către administraţia penitenciarului. 

Deschiderea şi reţinerea corespondenţei se poate face numai în baza unei dispoziţii scrise şi motivate a judecătorului delegat. Corespondenţa nu poate fi deschisă dacă se adresează apărătorului celui condamnat, unor instanţe naţionale sau internaţionale precum şi unor organizaţii non-guvernamentale.

Directorul penitenciarului are obligaţia de a pune la dispoziţia persoanei condamnate materialele necesare pentru realizarea corespondenţei (plicuri, hârtie, instrumente de scris, timbre poştale) şi de a instala o cutie poştală în interiorul penitenciarului. Corespondenţa persoanei condamnate i se predă de îndată acesteia, iar pentru a avea siguranţa primirii, aceasta semnează de primire, indicându-se ziua recepţionării. 

Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului la petiţionare şi de corespindenţă se suportă de către cel condamnat. Dacă acesta nu are mijloacele necesare acoperirii unor astfel de costuri, atunci pentru corespondeţa cu organele judiciare, cu instanţele sau organizaţiile internaţionale a căror competenţă este recunoscută de România, precum şi pentru corespondenţa cu familia, avocatul sau ONG-urile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul drepturilor omului, costurile se suportă de către administraţia penitenciarului.

Dreptul la convorbiri telefonice. Persoana condamnată are dreptul de a efectua convorbiri telefonice, folosind un telefon public, cu cartelă, instalat în incinta penitenciarului. Convorbirile sunt confidenţiale, condamnaţii fiind supravegheaţi vizual. Exercitarea acestui drept se poate face şi în limba maternă pentru condamnaţii străini sau români dar de altă naţionalitate. Cheltuielile ocazionate se suportă de cel condamnat.

Drepturi la comunică on-line. Pentru anumite categorii de persoane condamnate se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane. 

Dreptul la plimbare zilnică. Fiecare condamnat aflat într-un penitenciar şi indiferent de regimul de executare care i s-a stabilit are dreptul la o plimbare în aer liber, zilnic, timp de minim o oră, dacă condiţiile meteo o permit. În situaţia în care vremea este defavorabilă (plouă, ninge sau este foarte frig) atunci plimbarea se execută într-un spaţiu special amenajat în incinta penitenciarului.

Dreptul de a primi vizite și dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite. Este un drept ce se exercită în spaţii special amenajate, sub supraveghere vizuală.

Intrarea altor persoane în incinta penitenciarului se face după ce acestea au fost supuse unui control de securitate. Acestei reguli nu se supun vizitele în penitenciar ale apărătorului ales al celui condamnat, care poate lua oricând legătura cu acesta în condiţii de confidenţialitate. Comunicarea cu orice persoană se poate realiza şi în limba maternă. Persoanele condamnate sunt informate de către administrația penitenciarului cu privire la boala gravă sau decesul soțului, soției sau al concubinului, concubinei, precum și al unei rude apropiate.

Dreptul al viață intimă. Persoana condamnată poate beneficia de acest drept dacă sunt care îndeplinite cumulativ următoarele condiții: este condamnată definitiv, nu este în curs de judecată, există o relație de căsătorie, sau după caz o relație similară, nu a beneficiat în ultimele 3 luni anterioare solicitării de vizită intimă, de permisiunea de ieșire din penitenciar, nu a fost sancționată disciplinar în ultimele 6 luni, participă activ la programe educaționale, de asistență psihologică și socială ori la muncă. Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime și între personae condamnate.

Dreptul de a primi, cumpăra și deține bunuri. Persoanele care vizitează persoana condamnată îi pot aduce acesteia diverse bunuri sau sume de bani. Numărul de pachete şi bunurile pe care condamnaţii le pot primi sunt restricţionate. Sumele de bani primite sunt consemnate într-o fişă contabilă nominală. În situaţiile în care persoana condamnată îşi exercită dreptul la corespondenţă, petiţie sau la convorbiri telefonice, banii pentru toate acestea se iau din cei pe care condamnatul deja îi are consemnaţi pe numele său. Aceste sume pot proveni fie dintre cele primite cu ocazia vizitelor, fie donate de diverse persoane fizice sau juridice, fie din cele cu care condamnatul a venit în închisoare şi care se găseau asupra lui la momentul depunerii, fie din cele câştigate ca urmare a muncii depuse în penitenciar. 

Aceste sume de bani pot fi folosite şi pentru realizarea unui examen medical de către medici din afara reţelei de spitale a penitenciarelor, pentru sprijinirea familiei condamnatului, pentru cumpărarea de bunuri pentru repararea bunurilor deteriorate din penitenciar sau pentru plata transportului până la domiciliu la momentul eliberării. În situaţia în care asupra condamnatului se găsesc bunuri sau sume de bani ce sunt interzice ele se vor confisca, fiind, fie valorificate în interesul statului, fie distruse. 

Dreptul la asistenţă medicală, tratament i îngrijiri. La intrarea în penitenciar, condamnatul este examinat medical, I se realizează un dosar medical personal, în care se va nota întreaga evoluţie. Controlul medical este reluat periodic, în mod gratuit, atunci când se efectuează în reţeaua de spitale a Adminstraţiei Penitenciare. Examinarea este confidenţială.

Dacă medicul constată urme de violenţe, ce ar putea fi rezultatul unor torturi, tratamente inumane, degradante sau orice alte rele tratamente, va anunţa în mod obligatoriu procurorul şi va nota cele constatate în dosarul medical al persoanei condamnate. Aceasta poate fi examinată medical şi de către alţi medici de specialitate din afara spitalelor penitenciare, dar în această situaţie, consultul este achitat de către persoana condamnată. 

Femeile gravide beneficiază de asistenţă medicală atât pre cât şi postnatală, luându-se măsuri ca ele să nască în afara penitenciarului. 

Dacă o condamnată este însărcinată sau are un copil mai mic de un an poate solicita fie amânarea, fie întreruperea executării pedepsei, dacă executarea nu a început, în primul caz sau dacă a început în cel de-al doilea. Amânarea sau întreruperea executării pedepsei se dispun până la finalizarea cauzei care a condus la luarea măsurii, adică până la naştere sau până la împlinirea de către copil a vârstei de un an. 

În situaţia în care mama-condamnată având un copil de până la un an se află în închisoare, la solicitarea acesteia, administraţia penitenciarului are obligaţia de a-i înlesni îngrijirea copilului. După împlinirea vârstei de un an sau mai devreme dacă mama-condamnată solicită, copilul este încredinţat persoanei desemnate de mamă, familiei, sau în cazurile când nu există va fi dat în plasament.

Dreptul la asistenţă diplomatică. Pentru persoana condamnată străină care execută pedepsa în România i se înlesneşte dreptul de a lua legătura cu reprezentanţele diplomatice sau consulare ale ţării al cărei cetăţean este. 

Dacă ţara respectivă nu este reprezentată în nici un fel în România, atunci i se oferă posibilitatea să ia legătura cu o autoritate internă sau internaţională. În aceste cazuri, persoana condamnată străină poate fi vizitată de funcţionarii reprezentanţelor sau ai autorităţilor pe care le-a contactat, în condiţii de confidenţialitate.

Dreptul la încheierea unei căsătorii. Persoana vătămată poate să se căsătorească, cu respectarea dispoziţiilor legale privind încheierea unei căsătorii în România. Legea nu precizează numărul de căsătorii la care au dreptul, nici persoanele cu care acest drept poate fi exercitat. Persoana condamnată are și posibilitatea de a divorţa, de a realiza un partaj de bunuri comune, şi să exercite orice acţiune personală, atât civilă cât şi de dreptul familiei. 

Încheierea căsătoriei se face în penitenciar. Soţii pot rămâne în penitenciar timp de 48 de ore, asigurându-li-se intimitatea într-o cameră specială. 

Persoanele care execută pedeapsa într-un regim semideschis sau dechis pot beneficia de încheierea căsătoriei la domiciliul unuia dintre soţi şi de o învoire de până la 5 zile, cu acordul directorului penitenciarului.

Dreptul de a vota. Persoana condamnată are dreptul de vot dacă nu i s-a interzis prin hotărârea de condamnare.

Dreptul la odihnă și repausul săptămânal. Persoanei condamnate i se asigură minim 7 ore de somn pe zi, iar dacă muncește are dreptul la repaus săptămânal.

Dreptul la muncă. Persoanei condamnate i se poate cere să muncească, în raport cu calificarea, deprinderile și aptitudinile sale, de vârsta, starea de sănătate, măsurile de siguranță și programele destinate sprijinirii formării lor profesionale.

Dreptul la învățământ. Persoana condamnată are dreptul de a urma cursuri de instruire școlară și universitară, în funcție de regimul de executare aplicat. Dacă execută pedeapsa în regim semideschis poate realiza cursuri universitare doar la invățământ la distanță, în timp ce dacă execută pedeapsa în regim deschis, poate face cursuri și la fără frecvență.