Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării la Uniunea Europeană şi se rotunjeşte la următoarea mie (3,3817 lei/euro), respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă. 

Persoana impozabilă care îndeplineşte condiţiile prevăzute mai sus pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă. 

O persoană impozabilă nou-înfiinţată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii activităţii economice declară o cifră de afaceri anuală estimată sub plafonul de scutire şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxare. 

Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri este mai mare sau egală cu plafonul de scutire (220.000 lei), trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului. 

Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA. 

Dacă persoana impozabilă respectivă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente procedează astfel: 

a) stabilesc obligații privind taxa de plată, constând în diferența dintre taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze și taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de TVA, dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul legal. De asemenea, dacă este cazul, stabilesc și obligații accesorii (dobânzi și penalități de întârziere); 

b) determină suma negativă a taxei (tva de recuperat) în cazul în care tva-ul care ar fi trebuit dedus este mai mare decât tva-ul care ar fi trebuit colectat.