În procedura de cameră preliminară, se poate formula contestaţie împotriva:
1. Încheierilor pronunţate de judecătorul de cameră preliminară prin care s-a admis plângerea împotriva soluţiei de clasare sau de renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, s-a desfiinţat soluţia atacată şi s-a dispus începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente.
Împotriva acestor încheieri pot formula contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, în termen de 3 zile de la comunicare, procurorul şi inculpatul.
Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori, când instanţa sesizată cu plângere este înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent potrivit legii.
Contestaţia se soluţionează în şedinţă publică, cu participarea procurorului şi a inculpatului.
Potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală,
Contestaţia se soluţionează prin încheiere motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunţa una dintre următoarele soluţii:
- se va respinge plângerea ca nefondată
- se va admite plângerea, se va desfiinţa soluţia atacată şi se va trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală
- se va admite plângerea, se va desfiinţa soluţia atacată şi se va dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie
- se va admite plângerea şi se va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.
Pronunţarea încheierii prin care se soluţionează contestaţia se face în şedinţă publică.
2. Încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară s-a pronunţat asupra cererilor şi excepţiilor formulate ori a excepţiilor ridicate din oficiu, încheierile prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet ori încheierile prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii, în cazul în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, potrivit dispoziţiilor referitoare la nulităţi
Împotriva acestor încheieri pot formula contestaţie, în termen de 3 zile de la comunicare, procurorul şi inculpatul.
Contestaţia se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunţat încheierea atacată, se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori, când instanţa sesizată cu plângere este înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent potrivit legii şi se motivează până la termenul stabilit pentru soluţionare.
Contestaţia este suspensivă de executare şi se soluţionează în camera de consiliu.
Contestaţia se soluţionează prin încheiere motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunţa una dintre următoarele soluţii:
- rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termen de 5 zile, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii
- a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale
- procurorul solicită restituirea cauzei ori nu răspunde în termenul de 5 zile prevăzut pentru remedierea neregularităţilor actului de sesizare
Judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea contestaţiei nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel ce a formulat-o.
Pronunţarea încheierii prin care se soluţionează contestaţia se face în şedinţă publică.