Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Avocatul

Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali.

Asistenţa juridică presupune sprijinul pe care avocatul îl dă părţilor sau subiecţilor procesuali principali, în vederea asigurării apărării într-o cauză penală, şi implică atât prezenţa părţii, cât şi a avocatului în faţa organului judiciar, în timp ce reprezentarea presupune prezenţa reprezentantului şi lipsa părţii din faţa organului judiciar.

Reprezentantul poate fi atât avocatul, cât şi o altă persoană, însă doar avocatul are dreptul de a pleda în faţa instanţelor de judecată.

Cazurile de incompatibilitate ale avocatului reprezintă situaţii în care acesta se află şi care generează suspiciuni asupra imparţialităţii sau independenţei sale fiind, astfel în imposibilitatea de a oferi asistenţă juridică. 

Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:

  • soţul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul
  • martorul citat în cauză
  • cel care a participat în aceeaşi cauză în calitate de judecător sau de procurer
  • o altă parte sau un alt subiect procesual.

Este interzis ca părţile sau subiecţii procesuali principali cu interese contrare să fie asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.

Asistenţa juridică poate fi facultativă sau obligatorie. 

Părţile şi subiecţii procesuali principali se pot apăra singuri nefiind, în principiu, obligaţi să apeleze la sprijinul unui avocat în cursul procesului penal. 

Dacă suspectul sau inculpatul înţelege să apeleze la avocat, are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi avocaţi, asistenţa juridică fiind considerată ca asigurată atunci când cel puţin unul dintre aceştia este prezent.

Prin excepţie, asistenţa juridică a suspectului sau inculpatului este obligatorie pentru suspect sau inculpat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată, în următoarele situaţii:

  • în cazul minorului
  • în cazul suspectului sau inculpatului internat într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie. Internarea într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie constituie măsuri educative aplicabile nu numai minorilor, ci şi majorilor care, la data săvârşirii infracţiunii, aveau vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani.
  • în cazul suspectului sau inculpatului reţinut sau arestat, chiar şi în altă cauză
  • în cazul suspectului sau inculpatului faţă de care s-a luat măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză
  • în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul sau inculpatul nu îşi poate face singur apărarea
  • în cazul inculpatului care încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei
  • în alte cazuri prevăzute de lege.

Pentru faza de judecată, alături de cazurile mai sus menţionate, asistenţa juridică a inculpatului este obligatorie şi atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 5 ani.

În toate cazurile, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

Legea prevede două cazuri de asistenţă juridică obligatorie pentru persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, respectiv:

  • când persoana vătămată sau partea civilă este lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă
  • când organul judiciar apreciază că persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea.

În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia situaţiei în care se utilizează metodele speciale de supraveghere ori cercetare şi a percheziţiei corporale sau a vehiculelor, în caz de infracţiune flagrantă. 

Avocatul are dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri şi memorii.

În cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, avocatul are dreptul să consulte actele dosarului, să îl asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepţii şi obiecţiuni.

Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea şi realizarea unei apărări efective.

În faza de urmărire penală avocatul are dreptul să consulte dosarul şi organul judiciar are obligaţia de a-i permite accesul în acest sens. 

Prin excepţie, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, cu menţiunea că, după punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile. 

Nu se precizează dacă aceste 10 zile sunt consecutive sau pot fi fracţionate în intervale de timp şi nici dacă interdicţia poate fi dispusă o singură dată sau de mai multe ori.

Apărătorul şi inculpatul/ suspectul reţinut sau arestat se pot consulta, în condiţii de confidenţialitate, asigurându-se numai supravegherea vizuală şi măsurile necesare de pază şi securitate, şi cu interdicţia interceptării sau înregistrării convorbirii dintre ei. 

Dacă această convorbire este înregistrată, proba astfel obţinută va fi exclusă şi nu va putea fi folosită în cauză.


    Copyright © 2019 - Ionas Mihaela - Cabinet de avocat. Cluj-Napoca Toate drepturile rezervate.