Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Partea civilă

Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de persoană vătămată în aceeaşi cauză.

Dacă persoana vătămată transmite, pe cale convenţională, dreptul la repararea prejudiciului unei alte persoane, înainte de constituirea ca parte civilă, dobănditorul dreptului litigios nu va putea exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal, ci numai în faţa instanţei civile. 

Dacă transmiterea convenţională a dreptului la repararea prejudiciului are loc după constituirea ca parte civilă, acţiunea civilă poate fi soluţionată în procesul penal sau disjunsă, pentru a fi soluţionată separat de către instanţa penală.

Înainte de prima ascultare, persoanei vătămate trebuie să i se pună în vedere că dacă a suferit o pagubă materială sau o daună morală că se poate constitui parte civilă. Totodată trebuie să i se atragă atenţia că declaraţia de constituire ca parte civilă se poate face în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti.

Constituirea ca parte civilă se poate face în scris sau oral. Persoana vătămată trebuie să indice clar natura şi întinderea pretenţiilor, motivele şi probele pe care acestea se întemeiază. În cazul în care declaraţia nu conţine aceste elemente, va atrage constatarea faptului că nu există o acţiune civilă legal exercitată în cadrul procesului penal.

În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele de urmărire penală au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal, iar instanţa va consemna în încheierea de şedinţă.

În cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procurer. 

După începerea cercetării judecătoreşti nu mai este posibilă modificarea cererii de constituire ca parte civilă.

În cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată în mod legal în procesul penal , până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: îndrepta erorile material din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă, mări sau micşora întinderea pretenţiilor sau poate solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.

Se poate constitui parte civilă în procesul penal şi:

  • persoana îndreptăţită la întreţinere din partea celui care a decedat ca urmare a comiterii infracţiunii ori cea căreia victima, fără a fi obligată de lege, îi presta întreţinere în mod curent
  • ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile şi soţul victimei care a decedat ca urmare a săvârşirii infracţiuni, precum şi orice alte persoane care ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu pentru durerea încercată prin moartea victimei. 
  • moştenitorii persoanei fizice a cărei integritate corporală sau sănătate a fost vătămată prin săvârşirea unei infracţiuni, respectiv succesorii în drepturi ori lichidatorii persoanei juridice vătămate printr-o infracţiune, în cazul în care decesul persoanei fizice (survenit din cauze naturale), respectiv încetarea existenţei persoanei juridice în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege sau reorganizarea acesteia a intervenit înainte ca persoana vătămată să se fi constituit parte civilă. 

În cazul decesului unei persoane fizice, care a suferit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii prin săvârşirea unei infracţiuni, care nu s-a constituit parte civilă în timpul vieţii, moştenitorii acesteia se pot constitui parte civilă numai cu privire la prejudiciul material, nu şi cu privire la cel nepatrimonial.

În cazul în care exista deja o constituire de parte civilă în cauză, moştenitorii sau succesorii în drepturi ori lichidatorii pot continua exercitarea acţiunii civile începute de partea civilă.

Acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale în caz de deces, reorganizare, desfiinţare sau dizolvare a părţii civile, dacă moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii acesteia îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile, în termen de cel mult două luni de la data decesului sau a reorganizării, desfiinţării ori dizolvării.

În cazul în care moştenitorii/ succesorii nu optează pentru continuarea exercitării acţiunii civile în termenul de două luni, instanţa penală va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă, aceasta putând fi exercitată în faţa instanţei civile.

Partea civilă poate renunţa, personal sau prin mandatar special, în tot sau în parte, la pretenţiile civile formulate, în cursul urmăririi penale, al judecăţii în primă instanţă, respectiv în cursul judecării în apel, până la încheierea dezbaterilor. 

Renunţarea se poate face fie prin cerere scrisă, fie oral în şedinţa de judecată. Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării chiar dacă revenirea ar fi făcută înainte de începerea cercetării judecătoreşti.

Prin renunţarea la acţiunea civilă nu se pierde calitatea de persoană vătămată. 

În cazul în care partea civilă renunţă la exercitarea acţiunii civile în procesul penal, nu va mai putea deschide un litigiu în faţa instanţei civile pentru repararea prejudiciului.

Partea civilă are drepturi şi obligaţii procesuale dintre care enumerăm următoarele:

 

  • dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale
  • dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii
  • dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate
  • dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii civile a cauzei
  • dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii
  • âdreptul de a fi ascultată
  • dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor şi experţilor
  • dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română
  • dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată
  • dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege
  • alte drepturi prevăzute de lege (de exemplu, dreptul de a cere strămutarea cauzei, de a exercita calea de atac a apelului)
  • obligaţia de a se prezenta personal la chemarea instanţei şi de a păstra ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată
  • obligaţia de a exercita cu bună-credinţă drepturile procesuale conferite de lege.