Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Partea responsabilă civilmente

Partea responsabilă civilmente este persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în procesul penal.

Poate fi parte responsabilă civilmente:

  • persoana care exercită supravegherea copiilor minori la data săvârşirii infracţiunii, chiar dacă aceştia au devenit majori la data sesizării instanţei

Persoana care, în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătoreşti este obligată să supravegheze un minor, răspunde de prejudiciul cauzat altuia. 

Răspundere este independentă de capacitatea delictuală a minorului, întemeiată pe obligaţia de supraveghere permanentă a minorului. Nu este necesar ca minorul să coabiteze cu persoana care îl supraveghează.

Condiţia minorităţii infractorului trebuie să existe la momentul săvârşirii faptei, împrejurarea că, ulterior săvârşirii acesteia, suspectul sau inculpatul devine major nefiind de natură să înlăture răspunderea civilă pentru fapta altuia a persoanelor care exercitau supravegherea acestuia la data săvârşirii infracţiunii.

În situaţia în care părinţii sau tutorele probează că fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care şi-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciţiul autorităţii părinteşti, ei vor fi exoneraţi de răspunderea pentru fapta minorului.

Părinţi nu vor răspunde dacă o altă persoană exercita, la data comiterii faptei ilicite, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau al unui contract, supravegherea minorului, iar părinţii fac dovada că sunt îndeplinite cerinţele răspunderii persoanei care avea obligaţia de supraveghere a minorului.

Prin excepţie, în cazul în care chiar părintele are calitatea de comitent al minorului care a săvârşit fapta ilicită, victima are dreptul de a opta între temeiul răspunderii. În acest caz, partea civilă poate solicita tragerea la răspundere a părţii responsabile civilmente fie în temeiul răspunderii părinţilor pentru fapta copilului minor, fie în baza răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, neputând fi cumulate cele două forme de răspundere pentru fapta altuia.

  • comitenţii pentru pagubele produse de prepuşii lor

Comitentul, care are în procesul penal calitatea de parte responsabilă civilmente, este persoana care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul asupra celui care  îndeplineşte  anumite  funcţii  sau  însărcinări  în  interesul  său  ori  al  altuia.

Elementele constitutive ale raportului de prepuşenie, sunt:

  • comitentul să exercite direcţia, supravegherea şi controlul asupra prepusului

În exercitarea acestor prerogative comitentul are competenţa de a emite dispoziţii obligatorii sau de a da îndrumări prepusului cu privire la activitatea pe care acesta o desfăşoară.

  • raportul dintre comitent şi prepus să îşi aibă izvorul într-o lege sau un contract
  • prepusul trebuie să îndeplinească o anumită funcţie sau o însărcinare, chiar cu caracter temporar ori ocazional, fie în interesul comitentului, fie al altei persoane.

Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a comitentului este necesar să existe un raport de prepuşenie între infractorul prepus şi comitent, infracţiunea săvârşită de prepus, să aibă legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor ori însărcinărilor încredinţate şi să existe o legătură de cauzalitate între prejudicial produs şi infracţiunea săvârşită de către prepus.

Comitentul răspunde independent de culpă, fiind necesar ca partea civilă să probeze numai că infracţiunea cauzatoare de prejudiciu a fost comisă de prepus în legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate de comitent.

Comitentul nu răspunde dacă victima cunoştea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

  • Fondul de protecţie a victimelor străzii

Fondul de protecţie a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente şi poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate.

  • Asigurătorul

Asigurătorul răspunde ca parte responsabilă civilmente în temeiul contractului de asigurare şi în limita asigurării. În cazul în care, cuantumul despăgubirilor stabilite de instanţă depăşeşte plafonul stabilit prin normele speciale emise de Comisia de supraveghere a asigurărilor, se va putea reţine şi răspunderea delictuală a inculpatului.

O persoană juridică poate avea, în cadrul aceluiaşi proces penal, atât calitatea de inculpat, cât şi calitatea de parte responsabilă civilmente.

Locatarul nu poate avea calitatea de parte responsabilă civilmente pentru pagubele produse de sublocatar, faţă de proprietar, prin degradarea bunului dat în locaţiune.

Partea responsabilă civilmente poate fi introdusă ori poate interveni din proprie iniţiativă în procesul penal.

Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente are loc la cererea părţii civile sau la cererea procurorului, atunci când acesta exercită acţiunea civilă. 

Când exercitarea acţiunii civile se poate face din oficiu, procurorul este obligat să introducă partea responsabilă civilmente în proces în cursul urmăririi penale sau să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente în faţa instanţei de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti.

În cazul desfiinţării cu trimitere spre rejudecare din apel, introducerea părţii responsabile civilmente se poate realiza, la cererea părţii civile, până la momentul reluării cercetării judecătoreşti;

În caz de deces al părţii responsabile civilmente persoană fizică, respectiv de încetare din orice motiv prevăzut de lege a existenţei părţii responsabile civilmente persoană juridică, acţiunea civilă se exercită în continuare în cadrul procesului penal împotriva moştenitorilor universali sau cu titlu universal ai acesteia care au acceptat succesiunea ori a statului, în caz de vacanţă succesorală, sau a succesorilor în drepturi sau lichidatorilor acesteia, dacă partea civilă indică moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente, în termen de două luni de la data decesului sau a reorganizării, desfiinţării ori dizolvării.

Dacă partea civilă nu indică moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente, în termenul de două luni, instanţa penală va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă, aceasta putând fi exercitată în faţa instanţei civile.

Dacă nu a fost introdusă în cauză, partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal, din proprie iniţiativă, până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă, luând procedura din stadiul în care se afla în momentul intervenţiei. Partea responsabilă civilmente nu poate interveni în procesul penal în stadiul dezbaterilor în faţa primei instanţe, ori cu prilejul judecării cauzei în apel.

Partea responsabilă civilmente are drepturi şi obligaţii procesuale dintre care enumerăm următoarele:

  • dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale
  • dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii
  • dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii civile a cauzei
  • dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie communicate
  • dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii
  • dreptul de a fi ascultată
  • dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor şi experţilor
  • dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română
  • dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată
  • dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege
  • obligaţia de a se prezenta personal la chemarea instanţei şi de a păstra ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată
  • obligaţia de a exercita cu bună-credinţă drepturile procesuale conferite de lege.

Partea responsabilă civilmente poate formula apărări atât în favoarea inculpatului, dar şi în nume propriu, în vederea demonstrării inexistenţei unei răspunderi civile pentru fapta altuia.


    Copyright © 2019 - Ionas Mihaela - Cabinet de avocat. Cluj-Napoca Toate drepturile rezervate.