Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Publicitatea societăţii

Sunt opozabile terţilor numai actele sau faptele pentru care s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege. Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte.

În caz de neconcordanţă între textul depus la registrul comerţului şi cel publicat în Monitorul Oficial sau în presă, prevalează textul depus la registrul comerţului.

Terţii pot opune societăţii textul publicat, cu excepţia situaţiei în care societatea face dovada că ei cunoşteau textul depus la registrul comerţului.

Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unei societăţi în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia în contul societăţii, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa.

Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societăţii încă de la data încheierii lor.

Societatea răspunde şi pentru îndeplinirea contractelor încheiate cu terţii sub condiţia primirii autorizaţiei necesare începerii activităţii.

Numirea/revocarea persoanelor care, ca organe ale societăţii, sunt autorizate să o reprezinte, sunt opozabile terţilor după efectuarea formalităţilor de publicitate. 

În raporturile cu terţii, societatea este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate al societăţii.

Cu toate acestea, societatea nu este angajată dacă dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască faptul că actele depăşesc obiectul de activitate sau limitele puterilor prevăzute de lege pentru organele respective.

Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoaşterii.

Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăţilor, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.