Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Auditul financiar şi auditul intern

Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi. Cenzorii trebuie să îşi exercite personal mandatul. Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.

La societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Prin excepţie, societăţile vor fi auditate de auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, în cazul în care:

  • situaţiile financiare ale societăţilor sunt supuse obligaţiei legale de auditare
  • societăţile pe acţiuni optează pentru sistemul dualist de administrare
  • adunarea generală ordinară a acţionarilor a decis contractarea auditului financiar

Societăţile ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotărârii acţionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România.

Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, înregistrează la registrul comerţului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.

Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative.

O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de cenzor în societăţi pe acţiuni al căror sediu se află pe teritoriul României.

Nu pot fi cenzori:

 

  • rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor
  • salariaţii societăţii, ai administratorilor sau ai unor angajatori aflaţi în raporturi contractuale sau în concurenţă cu societate
  • persoanele cărora le este interzisă funcţia în administrarea societăţii
  • persoanele care au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.

Cenzorii sunt obligaţi:

-      să supravegheze gestiunea societăţii

-      să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele

-      să verifice dacă registrele societăţii sunt ţinute regulat

-      să stabilească dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare

-      să aducă la cunoştinţă consiliului de administraţie neregulile constatate

-      să prezinte adunării generale un raport amănunţit cu privire la modul de gestionare a societăţii şi să formuleze propuneri cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului.

Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.

Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor.

Este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.

Acţionarii au dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală.

De regulă cenzorii vor putea lucra separat, însă pentru îndeplinirea obligaţiei de prezentare în faţa adunării generale unui raport privind situaţiile financiare, cenzorii vor delibera împreună. Ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale.

Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor.

Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.

Cenzorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:

-      realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi

-      existenţa reală a dividendelor plătite

-      existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere

-      exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale

-      stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. 


    Copyright © 2019 - Ionas Mihaela - Cabinet de avocat. Cluj-Napoca Toate drepturile rezervate.