Persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit pot beneficia opţional de următoarele drepturi:
Au calitatea de beneficiari ai dreptului la concediu pentru creșterea copilului și indemnizația lunară oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, persoana care a adoptat copilul, persoana căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei, persoana care are copilul în plasament în regim de urgenţă, persoana care a fost numită tutore al copilului.
Beneficiarii care au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozituâi pe venit trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
În situaţia în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi, dar copilul a fost recunoscut, îndeplinirea condiţiilor se demonstrează pe baza anchetei sociale efectuate de autoritatea tutelară.
Opţiunea beneficiarului se exprimă în scris, pe bază de cerere şi nu poate fi schimbată pe parcursul acordării drepturilor.
Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3400 lei.
Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1200 lei.
Pentru copilul cu handicap concediul pentru creşterea copilului se acordă până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, iar indemnizaţia aferentă se acordă în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3400 lei.
Cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
Cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare la nivelul studiilor universitare de masterat pot fi frecventate atât la unităţi de învăţământ de stat, cât şi particulare, autorizate sau acreditate, în condiţiile legii, în ţară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Veniturile din salarii, din activităţi independente şi din activităţi agricole sunt cele impozabile şi reprezintă valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzător fiecărei categorii de venit.
Veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului reprezintă, după caz:
Pentru persoanele care realizează venituri din salarii, solde/salarii din funcţie, venitul brut reprezintă salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, prime, orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor acordate de angajator.
În cazul în care o persoană realizează concomitent venituri supuse impozitului din mai multe surse, se vor lua în calcul toate veniturile lunare încasate de aceasta.
În situaţia în care persoana realizează concomitent venituri supuse impozitului atât în ţară, cât şi în statele care aplică Regulamentul, se iau în calcul doar veniturile realizate în ţară.
Pentru luna naşterii copilului se iau în calcul veniturile cuvenite pentru acea lună, respectiv venitul pe care l-ar fi primit persoana dacă ar fi lucrat în toată luna, sau cumulul dintre venitul aferent zilelor lucrate cu indemnizaţia de maternitate.
Prin fracţiunile de lună se înţelege efectuarea a cel puţin jumătate din zilele lucrătoare din acea lună în care persoana îndreptăţită a realizat venituri supuse impozitului ori s-a aflat în una sau mai multe dintre situaţiile amintite mai sus.
Prin excepţie, se acceptă ca de cel mult 3 ori fracţiunea de lună să fie constituită dintr-un număr mai mic de zile lucrătoare decât cel prevăzut anterior.
În calculul celor 12 luni se includ şi fracţiunile de lună în care s-au realizat venituri supuse impozitului, precum şi cele în care solicitanţii s-au aflat în situaţiile în care au obţinut venituri desfăşurând o activitate pe teritoriul oricărui stat aparţinând Uniunii Europene ori în perioadele asimilate stagiul sunt considerate lună întreagă.
Cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului se calculează prin aplicarea cotei de 85% asupra bazei de calcul.
La stabilirea bazei de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se iau în considerare toate veniturile realizate de persoana îndreptăţită, precum şi veniturile aferente perioadelor asimilate.
Baza de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se determină ca suma totală a veniturilor realizate în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului împărţită la 12.
În situaţia persoanei care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, acordarea drepturilor se face ţinându-se seama de perioada de 12 luni anterioare celei în care, după caz, s-a aprobat adopţia, a fost făcută încredinţarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.
În cazul veniturilor din activităţi independente sau agricole, la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului se iau în calcul veniturile înscrise în actele doveditoare împărţite la numărul de luni în care s-au realizat acestea.
În situaţia persoanelor care au avut venituri din Uniunea Europeană, pentru conversia în moneda naţională a veniturilor realizate de acestea, se iau în calcul cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României în ziua anterioară depunerii cererii.
În situaţia în care cele 12 luni anterioare datei naşterii copilului se constituie numai din perioadele asimilate fără venituri aferente acestora, cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului este de 600 lei. Dacă persoana realizează venituri o perioadă de câteva luni în interiorul celor 12 luni, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului este reprezentată de suma totală a veniturilor realizate în aceste luni, împărţită la 12.
Dacă din calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului rezultă un cuantum mai mic de 600 lei, se acordă 600 lei.
În situaţia persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau agricole, cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului se recalculează în baza dovezilor eliberate de organele competente privind veniturile efectiv realizate în perioada pentru care s-a luat în calcul venitul estimat în vederea plăţii anticipate a impozitului sau, după caz, pentru care s-a completat declaraţia pe propria răspundere. Dovada se transmite de către persoana beneficiară la agenţia teritorială, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mare al indemnizaţiei pentru creşterea copilului faţă de cel stabilit iniţial, diferenţa de cuantum se acordă pentru toată perioada de la data stabilirii dreptului.
Dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mic al indemnizaţiei pentru creşterea copilului faţă de cel stabilit iniţial, diferenţa de cuantum, stabilită de la data acordării, se recuperează de la beneficiar.
În situaţia în care persoana beneficiară nu transmite în termen dovada, pe baza situaţiei transmise de direcţia generală a finanţelor publice, agenţia teritorială este îndreptăţită să modifice cuantumul indemnizaţiei.
După împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, cu excepţia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an, au dreptul la concediu fără plată pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani.
Cererea pentru acordarea concediului fără plată indemnizaţiei pentru creşterea copilului se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere a copilului.
În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.
În cazul în care intervine decesul părintelui care îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de concediul şi de indemnizaţia lunară, părintele supraviețuitor are dreptul să beneficieze de drepturile părintelui decedat, dacă nu îndeplinește condițiile sau de propriile drepturi dacă îndeplinește condițiile de acordare.
În cazul în care părintele supravieţuitor doreşte schimbarea opţiunii de acordare a dreptului, acesta depune cererea însoţită de documentele justificative care să ateste îndeplinirea condiţiilor de acordare. Cererea se depune în termen de 60 de zile de la data decesului.
Concediul şi indemnizaţia lunară se cuvine pentru fiecare dintre naşteri sau, după caz, pentru fiecare copil adoptat, încredinţat în vederea adopţiei, copil în plasament în regim de urgenţă sau s-a instituit tutela.
Durata de acordare a concediului se prelungeşte corespunzător în cazul suprapunerii a două sau mai multor situaţii de natură a genera acest drept.
În acest caz se acordă o singură indemnizaţie, iar pe perioada suprapunerii cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu suma de 600 lei pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-al doilea.
Majorarea se acordă de la data naşterii copilului, la solicitarea scrisă a persoanei îndreptăţite, însoţită de copia certificatului de naştere al copilului, depusă la primărie sau la agenţia teritorială în a cărei rază domiciliază, nu mai târziu de data la care primul copil împlineşte vârsta legală de încetare a concediului.
Drepturile reprezentând indemnizaţie se acordă la cerere, însoţită în mod obligatoriu de:
Cererile se depun la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti, pe raza căreia/căruia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.
Până la data de 5 a fiecărei luni, primăriile au obligaţia de a transmite pe bază de borderou cererile înregistrate în luna anterioară, însoţite de documentele justificative, la agenţiile pentru prestaţii sociale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Cererile se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la agenţia teritorială, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul executiv.
Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
Contestaţiile formulate împotriva deciziei se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Drepturile reprezentând indemnizaţia lunară se stabilesc după cum urmează:
Cererea şi documentele doveditoare se pot depune cu 30 de zile înainte de încetarea concediului de maternitate.
Concediul pentru creşterea copilului se acordă pe bază de cerere aprobată de către angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea persoana îndreptăţită. Angajatorul are obligaţia de a aproba concediul pentru creşterea copilului. Perioada de acordare se stabileşte de comun acord cu angajatul.
În situaţia persoanelor îndreptăţite care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract individual de muncă, concediul reprezintă întreruperea/suspendarea activităţii pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Persoanele care frecventează cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare de masterat şi de doctorat beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului indiferent dacă întrerup sau nu frecventarea cursurilor pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an sau 2 ani, respectiv 3 sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap.
Pentru menţinerea concediului și indemnizației, beneficiarii care au drepturi stabilite de cel puţin 6 luni au obligaţia să îşi achite impozitele şi taxele locale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate.
Pentru persoanele singure care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unuia sau a mai multor copii, menţinerea drepturilor reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă nu este condiţionată de obligaţia.
Pentru familiile legal constituite, obligaţia legală faţă de bugetul local se aplică asupra bunurilor familiei, indiferent de soţul care deţine în proprietate respectivele bunuri.
În cazul în care nu a fost întocmit actul de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul, cererea va fi însoţită de copia legalizată a actului constatator al naşterii. Pentru copiii cetăţeni străini sau români născuţi în străinătate, cererea va fi însoţită de certificatul sau extrasul de naştere tradus în limba română şi legalizat.
Beneficiarii dreptului au obligaţia să depună la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare agenţia teritorială, copia certificatului de naştere al copilului, în termen de 30 de zile de la eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 6 luni de la naşterea copilului sau 12 luni de la înregistrarea naşterii la autorităţile române competente, în cazul copiilor cetăţeni români născuţi în străinătate.
Pe perioada acordării indemnizaţiei pentru creşterea copilului, plata pensiei de invaliditate şi a venitului de completare nu se suspendă.
Plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se efectuează începând cu luna următoare aprobării cererii prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale.
Cuantumul indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului aferent fracţiunilor de lună se stabileşte proporţional, în funcţie de numărul zilelor calendaristice din luna respectivă pentru care acestea se cuvin şi se acordă.
În situaţia în care persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului pe venit, are obligaţia de a comunica aceasta. Angajatorul are obligaţia de a comunica agenţiei teritoriale faptul că persoana îndreptăţită şi-a reluat activitatea în termen de 5 zile de la această dată.
Suspendarea plăţii/ Încetarea drepturilor/ Reluarea plăţii drepturilor/ Modificarea cuantumului indemnizației se face prin decizie scrisă a directorului executiv al agenţiei teritoriale, care se comunică beneficiarului în termen de 15 zile lucrătoare.
Plata indemnizaţiilor încetează cu ziua următoare celei în care:
Plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în situaţia în care beneficiarul acestei indemnizaţii se află în una sau mai multe dintre următoarele situații:
În situaţiile de suspendare a drepturilor, acestea pot fi solicitate şi de către o altă persoană îndreptăţită, dacă îndeplineşte cerinţele legale.
Drepturile se cuvin şi se acordă noului beneficiar de la data suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-a produs suspendarea, respectiv de la data cererii, dacă cererea a fost depusă după acest termen.
Reluarea plăţii drepturilor suspendate se face la cerere, după cum urmează:
Beneficiarul drepturilor este obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia.
Comunicarea se transmite de către primărie agenţiei teritoriale în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării.
Indemnizația lunară nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu.
Asupra indemnizației lunare nu se datorează impozit şi nici contribuţiile sociale obligatorii.
Pe perioada în care se beneficiază de indemnizaţie, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru aceste persoane se asigură de la bugetul de stat.
Pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţia lunară, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei legale asupra cuantumului indemnizaţiei acordate.
Perioada în care o persoană beneficiază de indemnizaţia lunară sau se află în concediul fără plată constituie
Calculul şi plata drepturilor inclusiv a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, se fac de către Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, prin agenţiile teritoriale.
Indemnizația se achită lunar beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora, împuternicit prin procură, pe bază de mandat poştal sau, după caz, în cont curent personal ori cont de card.
Sumele încasate necuvenit se recuperează de la beneficiarii acestora, pe baza deciziei emise de directorul executiv al agenţiei teritoriale, cu respectarea termenului general de prescripţie. Sumele se achită de către debitor, în termen de 180 de zile de la data comunicării deciziei.
În situaţia în care, pe perioada concediului pentru creşterea copilului au fost realizate venituri peste suma de 3000 lei, recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează prin calculul diferenţei dintre cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul. Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate.
Decizia emisă de directorul executiv al agenţiei teritoriale constituie titlu de creanţă şi devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată, adică 180 de zile de la data comunicării.
Decizia poate fi contestată conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta. Cele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Interdicţia se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate.
Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului.
Constituie contravenţie:
Nerespectarea prevederilor de mai sus se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 2500 lei.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii corespunzătoare se fac de către organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
