Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Bunurile neurmăribile datorită scopului pentru care sunt folosite

Bunurile care intră în această categorie sunt alienabile, însă ele sunt exceptate de la urmărirea silită în considerarea scopului la care servesc. 

Bunurile din această categorie pot fi insesizabile total sau parţial, necondiţionat ori condiţionat, absolut sau numai relativ.

 

  • Bunurile strict necesare traiului debitorului şi al familiei sale, precum şi bunurile cu caracter strict personal

 

Nu sunt urmăribile următoarele bunuri mobile aparţinând debitorului:

  • bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului şi familiei sale şi obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel
  • obiectele indispensabile persoanelor cu handicap şi cele destinate îngrijirii bolnavilor
  • alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de 3 luni, 
  • dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de subzistenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă
  • combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă
  • scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea
  • bunurile declarate neurmăribile.
  • Bunurile destinate exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului 

 

Referitor la bunurile destinate exercitării profesiei debitorului, dacă fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege, pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului.

Insesizabilitatea se aplică numai în cazurile în care profesionistul îşi operează diviziunea patrimoniului şi numai cu privire la drepturile şi obligaţiile născute după intrarea în vigoare a Codului civil. 

Sub aceeaşi condiţie a divizării patrimoniului său de către debitor, instituie o insesizabilitate relativă faţă de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia debitorului cu privire la celelalte bunuri ale acestuia care nu fac parte din diviziunea patrimoniului său afectată exerciţiului profesiei debitorului.

Dacă debitorul nu îşi operează diviziunea patrimoniului, bunurile destinate exercitării profesiei sale sunt supuse regulilor de urmărire de drept comun.

În cazul bunurilor mobile care servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului persoană fizică pot fi supuse urmăririi silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor.

În cazul în care debitorul se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şl seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea creanţei.

 

  • Utilajele, schiţele, machetele, manuscrisele şi orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce dâ naştere unui drept de autor

 

Utilajele, schiţele, machetele, manuscrisele şi orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce dă naştere unui drept de autor nu pot face obiectul unei urmăriri silite. 

Pentru bunurile mobile care servesc direct la realizarea unei opere ce dă naştere unui drept de autor se instituie prin prevederile legii speciale o insesizabilitate absolută, deci faţă de toţi creditorii debitorului, şi necondiţionată de existenţa, în patrimoniul acestuia, a altor bunuri urmăribile.

 

  • Veniturile debitorului

 

Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă a acestuia cât și sumele datorate autorilor, ca urmare a utilizării operelor lor sunt supuse aceluiași regim juridic.

Veniturile debitorului sunt supuse unei insesizabilităţi absolute (în raporturile cu oricare dintre creditori), dar parţiale, o cotă din salariu (ori din veniturile asimilate acestuia) fiind rezervată creditorilor urmăritori. 

Această cotă este variabilă în funcţie de categoria din care face parte creditorul, adică în raport de felul creanţei ce se valorifică, astfel:

  • până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii
  • până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

În cazul în care veniturile debitorului sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie vor putea fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din cuantumul salariului minim net pe economie.

Nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţii de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale:

  • ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă
  • compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricărei dispoziţii legale
  • sumele cuvenite şomerilor

Și în acest caz, pot fi urmărite veniturile în discuţie doar în limita a jumătate din cuantumul lor.

Nu pot fi urmărite, pentru niciun fel de datorii:

  • alocaţiile de stat 
  • indemnizaţiile pentru copii
  • ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav
  • ajutoarele de maternitate
  • ajutoarele acordate în caz de deces
  • bursele de studii acordate de stat
  • diurnele
  • orice alte indemnizaţii cu destinaţie specială.

La calculul venitului obţinut de debitor urmează a fi luate în considerare toate veniturile primite de acesta în temeiul unui contract individual de muncă. Astfel, pe lângă salariu, vor fi luate în calcul toate sumele periodice primite de debitor în cadrul remunerării muncii pe care acesta o prestează, cum ar fi premii, sporuri, ore suplimentare, indemnizaţii de conducere etc.

În cazul concursului de urmăriri asupra aceloraşi venituri ale debitorului, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor.

În caz de concurs între creditori de acelaşi rang, dacă valoarea totală a creanţelor puse în executare depăşeşte cota urmăribllă din veniturile debitorului, distribuţia se va face în limita acestei cote, cu reducerea sumei distribuite fiecărui creditor proporţional cu valoarea nominală a creanţei sale. Creditorii care au acelaşi rang au deopotrivă drept la plată, proporţional cu valoarea creanţei fiecăruia dintre ei.

În cazul concursului dintre un creditor cu drept de preferinţă (din întreţinere sau alocaţie pentru copii) şi unul sau mai mulţi creditori chirografari, distribuirea se va face în favoarea creditorului în rang preferabil şl, numai după satisfacerea integrală a creanţei acestuia, se va putea face repartizarea diferenţei până la 1/2 din salariul lunar net între creditorii chirografari, fără ca prin distribuire să se poată depăşi cota maximă. 

Între creditorii chirografari, repartizarea se va face proporţional cu valoarea nominală a creanţelor.