Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Încuviinţarea executării silite

Executarea silită este guvernată de principiul disponibilităţii, astfel încât aceasta nu poate începe decât la cererea titularului creanţei constatate prin titlul executoriu.

Un asemenea caz este cel al titlurilor executorii emise în favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăru­ţilor, a căror executare poate fi solicitată şi de procuror în numele persoanelor respective.

Legiti­mare procesuală activă pentru formularea cererii de executare are şi creditorul titularului creanţei constatate prin titlul executoriu, care poate solicita în numele acestuia încuviinţarea executării silite, pe calea acţiunii oblice.

Menţiunile pe care trebuie să le cu­prindă cererea de executare silită sunt: numele de familie, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi debitorului; bunul sau, după caz, felul prestaţiei datorate; modalităţile de executare solicitate de creditor şi celelalte menţiuni ale cererile adresate instanţelor judecătoreşti.

La cererea formulată creditorul trebuie să atașeze titlul executoriu în original sau în copie legalizată, precum şi înscrisurile anume prevăzute de lege.

Cererea de executare se poate face personal sau prin reprezentant legal ori con­venţional menţionându-se în acest din urmă caz despre calitatea de mandatar, alăturându-se, totodată, dovada acestei calităţi.

Depunerea cererii se face la biroul executorului judecătoresc competent, fie perso­nal de către creditor sau de reprezentantul legal ori convenţional al acestuia, fie prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii împreună cu toate documentele justificative.

De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc va dispune înregistrarea ei.

Depunerea cererii la executorul judecătoresc are ca efect sesizarea acestuia de la data depunerii de către creditor personal sau de către reprezentantul său, de la data poştei, dacă cererea a fost depusă prin scrisoare recomandată ori de la data înregistrării la serviciul de curierat rapid.

Legea nu prevede care este data cererii şi deci data sesizării executorului judecă­toresc în cazul în care aceasta este trimisă prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului şl confirmarea primirii cererii. În aceste cazuri, cererea primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare, această dată fiind cea la care este sesizat executorul judecătoresc.

Un alt efect al depunerii cererii de executare la executorul judecătoresc este întreruperea prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, cu condiţia ca aceasta să fie însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.

Prescrip­ţia nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a peri­mat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat ia ea.

De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.

Această încheiere se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de comunicare la instanţa de executare.

În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prin care a dispus înregistrarea cererii de executare silită şi deschiderea dosarului de executare şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare.

Încheierea cuprinde arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.

Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. Încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:

  • cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat
  • hotărârea sau înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu
  • înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege
  • creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă
  • debitorul se bucură de imunitate de executare
  • titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită
  • există alte impedimente prevăzute de lege.

 

 

 

 

 

 

Pentru a putea constitui motiv de respingere a cererii de executare silită, impedimentele la executare trebuie să fie regle­mentate de norme de ordine publică, cum ar fi insesizabilitatea absolută şi necondiţio­nată a bunului pentru care se solicită încuviinţarea urmăririi. Impedimentele la executare prevăzute de norme de ordine privată vor putea fi invocate numai de partea al cărei interes este protejat de lege, pe calea contestaţiei la executare.

Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită, introdusă în condiţiile prevăzute de lege.

Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare.

În partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:

«Noi, Preşedintele României,

Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii. (Urmează semnătura preşedintelui completului şi a grefierului.)»


    Copyright © 2019 - Ionas Mihaela - Cabinet de avocat. Cluj-Napoca Toate drepturile rezervate.