Calculul duratei termenului de prescripție este diferențiat după cum acesta este stabilit pe ani, luni sau săptămâni, pe zile ori pe ore.

Termenul stabilit pe săptămâni, luni sau ani se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. 

Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, el se împlineşte în ultima zi a acestei luni. Mijlocul lunii se socoteşte a cincisprezecea zi. Dacă termenul este stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai multe luni şi jumătate, cele 15 zile se vor socoti la sfârşitul termenului.

În cazul termenului stabilit pe zile, nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului. Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile. Dacă însă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru.

În cazul termenului stabilit pe ore nu se iau în calcul prima şi ultima oră a termenului.

Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează. Această dispoziţie se aplică în cazul termenului stabilit pe zile, pe săptămâni, luni sau ani. Termenul de prescripţie extinctivă nu s-ar putea împlini într-o zi nelucrătoare, în schimb, termenul de prescripţie poate să înceapă într-o zi nelucrătoare.

Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea la acel oficiu.