Executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţă.

În afara cazurilor în care legea prevede în mod expres suspendarea de drept a executării silite, desfăşurarea normală a executării silite poate fi suspendată de instanţă atunci când există contestaţii cu privire la legalitatea titlului executoriu sau a actelor de executare.

Suspendarea executării silite de către instanţă este o măsură excepţională, care poate fi luată numai atunci când este necesară pentru prevenirea unor prejudicii pentru debitor sau alţi participanţi la executarea silită, care nu ar mai putea fi reparate sau ar fi foarte dificil de reparat prin desfiinţarea ulterioară a actelor de executare.

Suspendarea executării silite se poate dispune numai cu constituirea prealabilă a unei cauţiuni, aceasta având şi un rol disuasiv în ceea ce priveşte formularea unor cereri de suspendare nefondate sau pur şicanatorii.

Suspendarea executării silite constă în oprirea activităţii executorului judecătoresc, iar în cazul în care este dispusă înainte de a se începe executarea silită, caz în care are ca efect amânarea declanşării acesteia.

Suspendarea executării silite nu poate fi dispusă în afara cazurilor permise de lege de instanţa de judecată sau de alte organe prevăzute de lege.

Executorul judecătoresc nu poate suspenda executarea din oficiu sau la cererea debitorului.