Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Mijloace juridice pentru realizarea creanţelor

Cel mai important mijloc juridic la care pot recurge creditorii în scopul realizării creanţelor este urmărirea drepturilor patrimoniale sesizabile ale debitorului. 

El este însă eficace numai atunci când valoarea activului patrimonial al debitorului este mai mare sau cel puţin egală cu cea a pasivului său. 

Creditorii chirografari sunt supuşi unui dublu risc: 

  • al diminuării activului patrimonial al debitorului prin înstrăinarea unor elemente de activ, care, în absenţa unui drept de urmărire, are ca efect micşorarea substanţei garanţiei lor; 
  • al creşterii pasivului patrimonial, prin angajarea de noi datorii de către debitor. 

Pentru a conserva în patrimoniul debitorului valorile patrimoniale urmăribile necesare realizării integrale a drepturilor lor de creanţă, creditorii pot utiliza următoarele mijloace juridice:

  • cereri de indisponibilizare a bunurilor care formează obiectul unui litigiu sau de evitare a diminuării activului patrimonial al debitorului: sechestrul asigurător, poprirea asigurătorie şi sechestrul judiciar
  • dreptul creditorilor de a interveni în procesele debitorului având ca obiect bunuri din patrimoniul său, cum sunt procesele de partaj. Intervenţia voluntară a creditorului în procesele în care figurează debitorul ca parte poate fi principală sau accesorie.
  • dreptul creditorilor ale căror creanţe s-au născut înainte de deschiderea moştenirii sau care provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moştenirii de a fi plătiţi din bunurile aflate în indiviziune înainte de partajul succesoral. Creditorii moştenirii vor fi plătiţi cu prioritate faţă de creditorii personali ai moştenitorului din bunurile moştenirii ce i-au fost atribuite la partaj, precum şi din cele care le iau locul în patrimoniul moştenitorului.
  • dreptul creditorilor moştenirii de a solicita inventarierea bunurilor succesorale și sigilarea şi predarea lor unui custode, dacă există pericol de înstrăinare, pierdere, înlocuire sau distrugere a lor.
  • acţiunea în simulaţie, în măsura în care este utilizată de către creditorii uneia dintre părţi pentru a dovedi că un bun face parte din patrimoniul debitorului lor.
  • acţiunea oblică în temeiul căreia creditorul exercită drepturile şi acţiunile debitorului, atunci când acesta refuză sau neglijează să le exercite în prejudiciul creditorului.
  • acţiunea pauliană prin care creditorul solicită să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de către debitor în frauda intereselor sale.
  • acţiunile directe prin care creditorul acţionează în mod direct în nume şi în interes propriu pe un debitor al debitorului său, în vederea realizării dreptului său de creanţă, fără ca între cei doi să existe un raport de obligaţii.