Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Condiţii de înfiinţare

Instanţa în circumscripţia căreia se află bunul va putea încuviinţa sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces, asupra: 

  • bunului pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa; 
  • bunului cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual; 
  • bunurilor mobile care alcătuiesc garanţia creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări. 

În aceste cazuri, partea care a obţinut instituirea sechestrului judiciar este obligată să introducă acţiunea la instanţa competentă, să iniţieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral sau să solicite punerea în executare a titlului executoriu, într-un termen de cel mult 20 de zile de la data încuviinţării măsurii asigurătorii, sub sancţiunea desfiinţării de drept a măsurii asigurătorii, constatată prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor. Astfel sunt limitate posibilităţiler de abuz din partea părții, care ar putea întârzia în mod nepermis introducerea acţiunii de fond, prelungind în acest mod efectul măsurii asigurătorii.

În toate celelalte cazuri, sechestrul judiciar poate fi înfiinţat numai dacă s-a declanşat litigiul de fond, iar acesta are ca obiect fie dreptul de proprietate sau un alt drept real principal asupra unui bun mobil ori imobil, fie posesia unui bun mobil sau imobil, fie folosinţa ori administrarea unui bun proprietate comună.

Sechestrul judiciar asupra bunului sau bunurilor în litigiu se instituie numai dacă măsura este necesară pentru conservarea dreptului ce face obiectul litigiului şi doar la cererea persoanei interesate, aceasta putând fi nu numai reclamantul din litigiul de fond, ci şi pârâtul sau chiar un terţ intervenient. 

Existenţa a unui litigiu cu privire la proprietatea, alt drept real principal, posesia asupra unui bun ori unor bunuri mobile sau imobile, respectiv folosinţa sau administrarea unui bun sau unor bunuri proprietate comună nu este suficientă, prin ea însăşi, pentru înfiinţarea măsurii asigurătorii, ci partea care a formulat cererea de sechestru judiciar trebuie să justifice un interes, precum şi necesitatea luării acestei măsuri, respectiv pericolul dispariţiei, degradării, înstrăinării sau risipirii bunurilor în litigiu, etc.