În cazul în care instanţa apreciază că este necesar ca judecata să se desfăşoare în două etape, va pronunţa încheierea de admitere în principiu, prin care va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii.
Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili şi datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, pre¬cum şi sarcinile moştenirii.
Dacă s-au formulat şi alte cereri în legătură cu partajul şi de a căror soluţionare depinde efectuarea acestuia, precum cererea de reducţiune a liberalltăţilor excesive, cererea de raport al donaţiilor, prin încheierea de admitere în principiu, instanţa se va pronunţa şi cu privire la aceste cereri.
Prin aceeaşi încheiere, instanţa va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor şi criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură şi în ce mod, propunând, la solicitarea instanţei, loturile ce urmează a fi atribuite.
Încheierea de admitere în principiu se dă după administrarea probelor şi după ce au avut loc dezbaterile în contradictoriu.
Întocmindu-se în mod corespunzător minuta. Aceasta este obligatorie, lipsa acesteia atrăgând nulitatea încheierii de admitere în principiu, precum şi a hotărârii finale de partaj.
Sub sancţiunea nulităţii, încheierea de admitere în principiu trebuie semnată de judecătorul care a pronunţat-o şi de grefier. Dacă nu a fost pronunţată la termenul la care părţile au pus concluzii pe fond, ci ulterior, trebuie să existe şi încheierea de dezbateri.
Încheierea de admitere în principiu trebuie motivate. Ea are caracter interiocutoriu, instanţa nemaiputând reveni asupra a ceea ce s-a stabilit prin această încheiere.
Încheierea de admitere în principiu poate fi completată ulterioar în cazul în care se constată că există şi alţi coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri să fi avut loc o dezbatere contradictorie. În aceste cazuri, instanţa va da, cu citarea părţilor, o nouă încheiere, suplimentară, care va cuprinde şi coproprietarii sau bunurile omise.
Instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, să elimine un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit.
Încheierea de admitere în principiu şi încheierea de admitere în principiu suplimentară pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul.
Încheierea de admitere în principiu poate să fie îndreptată în situaţia în care cuprinde unele erori materiale, poate face obiectul unei cereri de lămurire sau de înlăturare a dispoziţiilor contradictorii sau completată.
Dacă hotărârea de partaj este desfiinţată pentru necompetenţă, este necesar să se pronunţe, de către instanţa competentă, o nouă încheiere de admitere în principiu, întrucât actele de procedură îndeplinite de o instanţă necompetentă sunt nule.
În cazul în care, după pronunţarea încheierii de admitere în principiu, pricina a rămas în nelucrare şi s-a constatat perimarea, într-o nouă cerere de partaj trebuie dată o altă încheiere de admitere în principiu.
Nu este însă necesară pronunţarea unei noi încheieri de admitere în principiu dacă hotărârea de partaj a fost desfiinţată numai parţial, în ceea ce priveşte formarea şi atribuirea loturilor.
La primul termen de judecată, dacă părţile sunt prezente, instanţa le va lua declaraţie cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului şi va lua act de recunoaşterile şi acordul lor cu privire la existenţa bunurilor, locul unde se află şi valoarea acestora.
