Efectul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă constă în socotirea prescripţiei extinctive ca neîmplinită, deşi termenul de prescripţie extinctivă a expirat. 

Prin repunerea în termenul de prescripţie extinctivă este anihilat efectul extinctiv al prescripţiei, iar organul de jurisdicţie poate trece la soluţionarea pricinii pe fond.

Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are caracter judiciar, deci presupune pronunţarea unei hotărâri de către organul de jurisdicţie, hotărâre care trebuie motivată, spre a putea fi supusă controlului judiciar.

Soluţionarea cererii de repunere în termenul de prescripţie extinctivă este de competenţa organului de jurisdicţie competent să rezolve pricina care are ca obiect protecţia judiciară a dreptului subiectiv respectiv.

Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă nu mai poate fi dispusă din oficiu de către organul de jurisdicţie, ci trebuie solicitată de titularul dreptului la acţiune supus prescripţiei.