Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Cererea de apel

Cererea de apel trebuie să cuprindă:

  • numele de familie şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa părţilor sau, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar. Dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
  • indicarea hotărârii atacate;
  • motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
  • probele invocate în susţinerea apelului;
  • semnătura.

Neindicarea domiciliului sau a reşedinţei, respectiv a sediului intimatului nu duce la nulitatea cererii, deoarece acest element de identificare se găseşte la dosar.

La cererea de apel se ataşează dovada achitării taxei de timbre sub sancţiunea nulităţii. Lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.

Hotărârea atacată trebuie individualizată prin indicarea instanţei care a pronunţat-o, a numărului sentinţei şi a datei pronunţării, precum şi a numărului dosarului, sub sancţiunea nulităţii. 

În cazul în care nu este identificată hotărârea care face obiectul apelului, vătămarea se prezumă până la proba contrară. Apelul nu va fi anulat, chiar dacă nu se arată numărul hotărârii atacate sau data ei, dacă cererea de apel cuprinde suficiente elemente care să permită cu certitudine identificarea hotărârii atacate.

Apelantul trebuie să indice motivele de fapt şi de drept care justifică declararea apelului. 

Motive de exercitare a apelului pot constitui orice motive de nelegalitate sau de netemeinicie. Apelantul nu poate invoca în apel acele neregularităţi referitoare la judecata în faţa primei instanţe, cu privire la care legea prevede în mod expres că trebuie invocate până la un anumit moment procesual sau interzice invocarea acestora pentru prima oară în apel. Părţile nu pot folosi înaintea instanţei de apel alte motive, mijloace de apărare şi dovezi, decât cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. 

Părţile pot folosi în apel motivele invocate în faţa primei instanţe, iar instanţa de apel este obligată să se pronunţe cu privire la ele ce presupune o rejudecare în fond a cauzei. 

Este necesar ca apelantul să îşi arate nemulţumirile sale faţă de modul în care s-a desfăşurat judecata de fond şi faţă de hotărârea atacată, în fapt şi în drept. 

În cererea de apel nu trebuie repetate motivele din cererea de chemare înjudecată, întâmpinare sau cererea reconvenţională ori cererea de intervenţie, ci este necesară justificarea apelului. Aceasta va stabili limitele în care va avea loc judecata în apel.

Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul trebuie menţionate în cererea de apel. Ele nu pot fi depuse ulterior împlinirii termenului de apel. Prin excepție, în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge de la data comunicării hotărârii.

În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă, astfel că apelul nu va fi respins sau anulat ca nemotivat.

În situația în care apelantul nu a arătat motive în cererea de apel sau în termenul de motivare, dacă termenul de apel curge de la un alt moment decât de la comunicare, el nu va mai putea propune şi susţine motive noi, care nu au fost avute în vedere la prima instanţă.

Totodată partea care nu şi-a motivat apelul în termen nu va putea invoca în recurs, prin intermediul motivelor de casare, neregularităţiie cu privire la judecata în primă instanţă pe care ar fi putut să le indice prin cererea de apel, inclusiv neregularităţile rezultând din încălcarea unor norme de ordine publică.

În cererea de apel trebuie indicate şi probele pe care partea înţelege să le invoce în susţinerea apelului. Atunci când dovezile propuse sunt înscrisuri nearâtate la prima instanţă, la cererea de apel vor fi anexate copii certificate de parte pentru conformitate cu originalul de pe înscrisurile de care aceasta înţelege să le folosească în proces, în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părţile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calităţi juridice, când se va face într-un singur exemplar plus un exemplar pentru instanţă. Atunci când se va solicita dovada cu martori, se vor arăta numele de familie, prenumele şi adresa acestora.

Dacă partea nu indică probele pe care dorește să le propună, ea va fi decăzută din dreptul a mai propune probe noi în apel. În acest caz, cererea de apel nu va fi respinsă ca nedovedită, ci ca nefondată, partea putând folosi dovezile invocate la prima instanţă.

În faţa instanţei de apel se pot folosi şi dovezile invocate la prima instanţă, iar instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri. 

Cererea de apel trebuie să cuprindă semnătura apelantului sau a reprezentantului său convenţional ori legal, această cerinţă fiind prevăzută sub sancţiunea nulităţii, însă lipsa semnăturii se poate împlini în cursul judecării apelului.

La cererea de apel se va ataşa dovada achitării taxelor de timbru. În cazul în care cererea de apel este netimbrată ori se timbrează insuficient, aceasta se anulează ca netimbrată sau, după caz, ca insuficient timbrată. Lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.

Dacă cererea de apel nu este introdusă de titularul dreptului, ci de un reprezentant al acestuia, se va menţiona această împrejurare, alăturându-se procura în forma cerută de lege pentru înscrisul doveditor al calităţii de reprezentant.