Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Judecarea apelului

Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice prevederilor care reglementează apelul.

La termenul fixat pentru judecată, pricinile vor fi strigate în ordinea stabilită prin lista afişată înainte de începerea şedinţei. Apelul se va judeca numai dacă se constată că procedura de citare este îndeplinită cu toate părţile. În caz contrar, judecata se amână și se va dispune refacerea procedurii de citare a părţilor care nu au fost legal citate.

În cazul în care apelantul este decăzut din dreptul de a-şi motiva cererea de apel, deoarece nu a făcut-o în termen, el nu se va mai putea folosi decât de motivele, mijloacele de apărare sau probele invocate înaintea primei instanţe, cu respectarea condiţiilor prescrise de lege pentru procedura în faţa acestei instanţe. 

Instanţa de apel poate să ridice, din oficiu, încălcarea unor dispoziţii de ordine publică, cu obligaţia de a le pune în dezbaterea contradictorie a părţilor. Apelantul nu mai poate cere, în recurs, casarea hotărârii instanţei de apel, pe motiv că instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare hotărâtor pentru dezlegarea pricinii, dacă nu a invocat mijlocul respectiv în termen înaintea instanţei de apel.

Dacă la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită şi niciuna dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă, judecata apelului se suspendă, iar în cazul în care nu se va cere redeschiderea judecăţii timp de şase luni de la data suspendării, apelul se perimă.

După strigarea pricinii, se va proceda la cercetarea procesului, în cadrul căreia se vor îndeplini actele de procedură pentru pregătirea dezbaterii în fond a procesului. 

Vor fi soluționate mai întâi excepţiile procesuale care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea probelor sau cercetarea fondului. 

Instanţa de apel poate uni excepţia cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei numai dacă pentru judecarea acesteia este necesar administrarea acelorași dovezi ca şi pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau pentru soluţionarea fondului. 

Când judecătorul se socoteşte lămurit, prin încheiere, declară cercetarea procesului încheiată şi fixează termen pentru dezbaterea fondului în şedinţă publică. 

În faţa instanţei de apel, atât etapa cercetării judecătorești cât și cea a dezbaterii în fond se desfăşoară în şedinţă publică.

În cadrul dezbaterilor în fond, apelantul este cel care pune primul concluzii, apoi cuvântul se va da intimatului. Dacă la judecată participă şi procurorul, acesta va pune ultimul concluzii, cu excepţia cazului în care apelul a fost introdus de procuror, când va avea cuvântul cel dintâi.

Când consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, instanţa de apel va închide dezbaterile şi se va retrage pentru deliberare în secret. 


    Copyright © 2019 - Ionas Mihaela - Cabinet de avocat. Cluj-Napoca Toate drepturile rezervate.