Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Subiectele apelului

Hotărârile judecătoreşti îşi produc efectele numai între părţile care au luat parte la judecarea pricinii. Cadrul procesual stabilit la judecata în primă instanţă nu poate fi mărit sau micşorat cu ocazia judecării apelului. 

În măsura în care există acordul expres al părţilor, intervenţia principală poate fi făcută şi direct în apel. Intervenţia accesorie poate fi făcută direct chiar şi în căile extraordinare de atac.

Numai părţile de la judecata în primă instanţă au dreptul de a exercita calea de atac a apelului. 

Apelul exercitat de intervenientul accesoriu se consider neavenit dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.

Partea care introduce cererea de apel se numeşte apelant, iar partea împotriva căreia se declară apelul poartă denumirea de intimat.

Poate avea calitatea de apelant oricare dintre părţile de la judecata în fond, indiferent de poziţia procesuală avută.

Partea trebuie să justifice şi interesul de a se îndrepta cu apel împotriva hotărârii primei instanţe. Interesul declarării căii de atac trebuie să existe atât în cazul apelului principal, cât şi în cazul apelului incident sau provocat. Partea care a câştigat nu are interes să atace cu apel hotărârea primei instanţe.

Partea care a renunţat în mod expres la apel cu privire la o hotărâre nu mai are dreptul de a face apel principal. 

În cazul în care partea execute partial hotărârea primei instanțe deşi hotărârea nu este susceptibilă de executare provizorie, nu mai are dreptul să formuleze apel principal cu privire la dispoziţiile executate. În ceea ce privește celorlalte dispoziţii ale sentinţei, partea păstrează dreptul de a exercita apel principal.

Partea care execută de bunăvoie integral hotărârea primei instanţe deşi aceasta nu era susceptibilă de executare provizorie, nu mai are drept de a face apel principal.

Partea are însă dreptul de a formula apel incident sau apel provocat.

În cazul coparticipării procesuale apelul unui coparticipant nu profită, dar nici nu vatămă coparticipanţilor care nu au declarat apel sau faţă de care nu s-a declarat apel. 

În mod excepţional, efectele admiterii apelului introdus de un coparticipant se vor extinde şi în privinţa coparticipanţilor care nu au declarat apel sau al căror apel a fost respins fără a fi cercetat în fond. 

Nu este obligatoriu ca partea să exercite apelul personal, ci o poate face prin reprezentant convenţional. Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecata în primă instanţă poate, chiar fără mandat, să exercite apelul, însă pentru susţinerea apelului este necesară împuternicirea.

În cazul în care apelul este introdus de o persoană care nu are mandat din partea persoanei interesate, acesta poate fi însuşit de partea interesată.

Însuşirea apelului exercitat de o persoană fără mandat se poate face şi după expirarea termenului de exercitare.

Apelul se exercită de către partea nemulţumită de hotărârea primei instanţe, împotriva părţii adverse. 

În cazul în care judecata în prima instanţă a avut loc între un reclamant şi un pârât, cel nemulţumit de hotărâre, apelantul, introduce cererea de apel împotriva adversarului, intimatul. 

În cazul în care la prima instanţă a existat o coparticipare procesuală, pot fi unul sau mai mulţi apelanţi şi unul sau mai mulţi intimaţi, după cum au declarat apel unul sau mai mulţi participanţi, respectiv s-a formulat apel împotriva unuia sau mai multor adversari.

În cazul în care la judecata în faţa primei instanţe s-a formulat cerere de intervenţie principală, iar prima instanţă a respins atât cererea de chemare în judecată, cât şi cererea de intervenţie, pot declara apel fie reclamantul, fie intervenientul, fie ambii, iar intimat va fi pârâtul, respectiv intimaţi vor fi pârâtul şi reclamantul în apelul exercitat de intervenientul principal. 

În cazul în care instanţa a admis cererea de chemare în judecată şi a respins cererea de intervenţie principală, apelant va fi pârâtul sau intervenientul, iar reclamantul va fi intimat, respectiv reclamantul şi pârâtul în apelul exercitat de intervenientul principal. 

Când ambele cereri au fost admise în parte sau o cerere a fost admisă în parte şi cealaltă a fost respinsă, toate părţile pot avea calitatea de apelanți şi intimați în acelaşi timp.

Situațiile sunt identice și în cazurile în care au fost formulate cereri de chemare în judecată a altei persoane ce ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul sau cereri de arătare a titularului dreptului.

Dacă a formulată cerere de chemare în garanţie și a fost admis atât cererea de chemare în judecată cât şi cererea de chemare în garanţie, pârâtul poate declara apel împotriva reclamantului. Chematul în garanţie poate intenta apel contra pârâtului și reclamantului. 

În cazul în care prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată şi a respins cererea de chemare în garanţie formulată de pârât, acesta poate declara apel împotriva reclamantului sau împotriva chematului în garanţie. 

În cazul în care ambele cereri au fost respinse, reclamantul poate introduce apel împotriva pârâtului, însă nu şi împotriva chematului în garanţie. 

În cazul în care prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată şi a respins cererea de chemare în garanţie formulată de către reclamant ca lipsită de obiect, hotărârea poate fi apelată de pârât împotriva reclamantului. 

Dacă ambele cereri au fost respinse, reclamantul poate face apel împotriva pârâtului şi împotriva chematului în garanţie. 

În cazul în care s-a respins cererea de chemare în judecată şi s-a admis cererea de chemare în garanţie, reclamantul poate declara apel împotriva pârâtului.

Prin excepție, apelul poate fi formulat și de către persoane care nu au participat la judecata în primă instanţă.

Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate în dosare având ca obiect acţiuni privind apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege chiar dacă nu a pornit acţiunea civilă, precum şi atunci când a participat la judecată, în condiţiile legii.

În procedura necontencioasă, apelul poate fi exercitat de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea cererii.


    Copyright © 2019 - Ionas Mihaela - Cabinet de avocat. Cluj-Napoca Toate drepturile rezervate.