Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Enumerarea clauzelor abuzive

Art. 4 alin. (4) din Legea nr. 193/ 2000 face trimitere la lista cuprinsă în anexa actului normativ cu menţiunea că enumerarea are un caracter exemplificativ, enunţiativ şi nu limitativ.

Varietatea clauzelor abuzive este infinită motiv pentru care lista cuprinsă în anexa la Legii nr. 193/2000 nu poate fi decât sugestivă. De multe ori cazurile practice nu se încadrează întocmai în prevederile anexei, un alt motiv pentru care lista are un caracter exemplificativ.

În anexă găsim exemple de clause abuzive pe care, ţinând seama de cuprinsul lor, le putem grupa pe 3 categorii:

 

  • Clauze care rezervă în mod discreţionar profesionistului dreptul la denunţarea, modificarea şi interpretarea contractului.

Sunt clauze prin care profesionistul dispune în mod suveran de durata contractului, de conţinutul unor cauze ale acestuia şi de vigoarea contractului.

Pe temeiul unor asemenea clauze, profesionistul:

a) Obţine prelungirea automată a unui contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin efectul unui acord stipulat ca fiind tacit, dar pentru a cărui contrazicere s-a rezervat un timp insuficient, sau îl denunţă printr-o simplă declaraţie, necenzurată, când este stipulat un termen de fiinţare pe durată determinată, ori îl denunţă fără preavizul convenit pentru o motivare convingătoare, când contractul este pe durată nedeterminată.

b) Poate modifica unilateral contractul în afara unor cazuri convenite în contract sau privitor la caracteristicile produsului şi serviciului, la scadenţa livrării şi a prestaţiei, la titularul obligaţiilor.

c) Interpretează în mod suveran clauzele contractului. Părţile contractante pot să stipuleze ele, ceea ce este uzual, înţelesul unor termeni, calificarea unor situaţii şi împrejurări intervenite în funcţionarea contractului.

 

  • Clauze prin care profesionistul dobândeşte drepturi şi îşi asumă obligaţii de favoare:

În temeiul unor asemenea clauze, profesionistul:

a) Impune consumatorului condiţii contractuale pe care acesta nu le-a putut cunoaşte în mod real la data semnării contractului.

Consumatorul suportă un adevărat hazard din modul de concepere a contractului de către profesionist, ceea ce este permis şi rezonabil pentru contractele aleatorii, cum este, prin excelenţă, contractul de asigurare.

b) Obţine executarea contractului din partea consumatorului, chiar dacă el nu şi-a executat propriile obligaţii corelative.

Este astfel, anihilată una dintre consecinţele reciprocităţii şi interdependenţei obligaţiilor în contractele sinalagmatice (din care se nasc drepturi şi obligaţii corelative pentru toate părţile contractante), anume aceea a excepţiei de neexecutare.

Această excepţie permite părţii contractante acuzate de neexecutarea obligaţiei sale să se apere în mod eficient prin invocarea neexecutării obligaţiei corelative de către partea care acuză.

Această excepţie de neexecutare, trebuie raportată la disponibilitatea părţilor de a-şi executa simultan obligaţiile, desigur, în măsura în care, natura şi specificul acestora, permit o executare simultană.

c) Constată unilateral conformitatea produsului sau a serviciului cu contractul. Astfel, obiecţiile consumatorului oricât de dovedite şi întemeiate, nu mai au nici o eficienţă. Regula rezonabilă este aceea care permite consumatorului să facă o recepţie personală sau prin specialişti a produsului sau a serviciului, să reclame defectele constatate şi să primească o reparaţie pentru acestea.

d) Obţine avantaje, câştiguri, evită pierderi şi despăgubiri de factura unor clauze leonine sau exonerarea de despăgubiri, precum:

- exclude dreptul consumatorului de a acţiona legal pentru o satisfacţie sau un remediu cuvenit, în schimbul apelului la un arbitraj; prin calificarea clauzei corespunzătoare ca abuzive, legea respinge restrângerea mijloacelor consumatorului de acţiune reparatorie sau de regularizare, la un arbitraj specializat, pentru care profesionistul este instruit;

- restricţionează nejustificat posibilităţile consumatorului de a proba relativ la executarea contractului (descalificarea unor probe evidente, solicitarea unor probe care sunt în sarcina unei alte părţi contractante);

- restrânge sau exclude dreptul consumatorului de a fi dezdăunat pentru neexecutarea contractului, pentru vătămarea sau decesul consumatorului, datorate indicaţiilor greşite sau a neinformării şi neinstruirii relativ la utilizarea produsului sau a serviciului;

- îl obligă pe consumator la o dezdăunare a sa exorbitantă faţă de prejudiciul încercat de el

- poate refuza o compensaţie a unei creanţe pe care consumatorul o are asupra sa, cu o datorie pe care consumatorul o are faţă de el, atât din contract cât şi din afara contractului, prin clauza corespunzătoare calificată abuzivă, profesionistul anihilează regula compensaţiei de drept între creanţele şi datoriile reciproce

- poate stabili preţul contractual de livrare sau creşteri ale acestuia, fără a da posibilitatea consumatorului de a obţine rezilierea pentru neconformitatea preţului cu contractul.

 

  • Clauza de restrângere sau de excludere a dreptului consumatorului de a obţine rezilierea contractului, motivat de modificarea unilaterală a contractului din partea profesionistului şi de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către acesta.

Spre deosebire de dreptul comun, unde, partea căreia i se oferă modificarea ori denunţarea contractului, poate numai să respingă şi să ceară executarea conformă a contractului, originar, în materia protecţiei consumatorului, când acea parte este consumatorul, ea poate obţine chiar rezilierea (desfacerea) contractului.

Este o sancţiune pentru pierderea încrederii consumatorului într-un profesionist dovedit astfel inconsecvent sau versatil.