Exercitarea atribuţiilor de stare civilă este de competenţa serviciilor publice comunitare de evidenţa populaţiei care funcţionează la nivelul consiliilor comunelor, oraşelor şi municipiilor.
Preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti şi secretarii consiliilor judeţene organizează prin serviciile de specialitate îndrumarea şi controlul asupra activităţii de stare civilă desfăşurate de serviciile publice comunitare.
În exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Registrele de stare civilă se întocmesc în două exemplare, ambele originale, şi la completare se foloseşte o cerneală specială de culoare neagră. Actele se numerotează pe an calendaristic. Primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul public comunitar local unde a luat fiinţă registrul. Al doilea exemplar se înaintează la serviciul public comunitar al consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data când toate filele au fost completate .
Cele două exemplare ale registrelor de stare civilă se trimit Arhivelor Statului după trecerea a peste 100 de ani de la data completării lor.
Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi înscrierea menţiunilor se fac la cerere, având în vedere declaraţia persoanei obligate la aceasta, sau din oficiu.
Persoanele desemnate să întocmească acte de stare civilă sunt numite ofiţeri de stare civilă. Sunt ofiţeri de stare civilă:
Atribuţiile de ofiţer de stare civilă ale primarului pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competenţă în acest domeniu. Șefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare pot delega exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă unuia dintre agenţii diplomatici sau unuia dintre funcţionarii consulari.
Ofiţerul de stare civilă este abilitat să-şi exercite funcţia numai în circumscripţia administrativ-teritorială unde a fost numit.
Domiciliul părţilor constituie un element determinant în ce priveşte competenţa teritorială a ofiţerului de stare civilă. Un alt element care atrage această competenţă este locul unde s-a întâmplat un fapt juridic.
În ipoteza în care naşterea sau decesul au avut loc într-un mijloc de transport, dar înlăuntrul graniţelor României, actul respectiv de stare civilă se va întocmi de către ofiţerul de stare civilă al localitătii de coborâre sau de debarcare.
Ofiţerii de stare civilă întocmesc acte de stare civilă pentru cetăţenii români, pentru persoanele fără cetăţenie, pentru cetăţenii străini dacă aceştia au domiciliul sau se află temporar în ţara noastră.
Reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României în străinătate pot înregistra numai actele şi faptele de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi acolo.
Comandanţii de nave înregistrează faptele de stare civilă care au loc pe nave în jurnalul de bord, iar comandanţii de aeronave în carnetul de drum.
La bordul unei nave căsătoria se poate încheia numai între cetăţeni români şi numai dacă nava se află în apele teritoriale ale ţării noastre.
Orice modificare care intervine în statutul civil al unei persoane ca urmare a întocmirii unui act de stare civilă, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sau printr-un act administrativ se comunică din oficiu în termen de 10 zile serviciului public comunitar local unde s-a întocmit actul de naştere, de căsătorie sau de deces al persoanei respective, în vederea înscrierii menţiunii corespunzătoare.
Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate de naştere şi de căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali. Certificatele de deces se eliberează familiei decedatului.
Dacă ofiţerul de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o mentiune ce intră în atribuţiile sale, persoana solicitantă poate să sesizeze judecătoria în raza căreia ea domiciliază pentru competentă soluţionare. Ofiţerul de stare civilă nu poate întocmi acte de stare civilă când este parte sau declarant.
Ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a verifica realitatea conţinutului declaraţiilor şi este totodată obligat să verifice identitatea declarantului. După aceste verificări, actul de stare civilă trebuie semnat atât de ofiţerul de stare civilă, cât şi de declarant. Dacă declarantul nu poate semna se va face menţiune despre aceasta pe actul de stare civilă.
În cazul în care atribuţiile ofiţerului de stare civilă sunt îndeplinite de persoane care nu au fost desemnate potrivit legii, aceste acte sunt lovite de nulitate absolută.
Actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă, cu respectarea tuturor prevederilor legale sunt valabile chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. Actul de stare civilă încheiat de un ofiţer de stare civilă necompetent trebuie menţinut ca valabil dacă acea persoană a exercitat în mod public atribuţiunile respective. Este necesar ca beneficiarii acestor acte să nu fi cunoscut, în momentul întocmirii lor, lipsa calităţii de ofiţer de stare civilă a persoanei respective.