Despăgubiri pasagerilor aerieni în UEDrept societarLitigii cu profesioniștiCambia, Biletul la ordin și CeculDrept fiscalInsolvențăProtecția consumatorilorDreptul muncii și securității socialeDate, confidențialitate și Cyber SecurityDreptul FamilieiStarea civilăLitigiiExecutare silităDrept ContravenționalDrept PenalDrept execuţional penalDrepturile omului

Acţiunile de stare civilă

Acţiunile de stare civilă sunt acele acţiuni în justiţie care au ca obiect elemente ale stării civile a persoanelor fizice .

Acţiunile privitoare la starea civilă se numesc acţiuni de stare civilă sau acţiuni de stat. 

Scopul acestor acţiuni îl reprezintă modificarea stării civile a persoanei, fie prin contestarea, fie prin schimbarea unui element de stare civilă. Aceste acţiuni nu se confundă cu acţiunile care umăresc anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă sau a menţiunilor marginale ale acestora.

Diferenţa esenţială care există între cele două categorii de acţiuni se regăseşte pe tărâmul obiectului lor.

Acţiunile de stare civilă au ca obiect un element al stării civile, considerat a nu fi fost corect stabilit, iar acţiunile în anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă sau a menţiunilor marginale ale acestora nu privesc starea civilă, considerată a fi corect stabilită, ci înregistrările de stare civilă, care nu sunt conforme respectivei stări civile.

Această ultimă categorie de acţiuni serveşte cerinţei ca între starea civilă a unei persoane şi actele sale de stare civilă să existe o deplină concordanţă. 

Astfel, starea civilă poate fi modificată în baza unei hotărâri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civilă numai dacă a fost formulată şi o acţiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Criteriile folosite pentru clasificarea acţiunilor de stare civilă sunt următoarele: obiectul sau finalitatea lor, sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite şi corelaţia cu prescripţia extinctivă.

În funcţie de obiectul sau finalitatea lor acţiunile de stare civilă se clasifică în:

  • Acţiuni în reclamaţie de stat - se urmăreşte obţinerea unei alte stări civile decât cea avută de persoana în cauză la data formulării acţiunii. De exemplu: acţiunea în stabilirea maternităţii şi acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.
  • Acţiuni în contestaţie de stat - au ca scop înlăturarea unei stări civile, pretins nereale, şi înlocuirea ei cu alta, pretins reală. De exemplu: acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului din căsătorie, acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie, acţiunea în contestarea recunoaşterii de filiaţie, acţiunea în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei, acţiunea în anularea căsătoriei, acţiunea în anularea adopţiei, acţiunea în nulitatea absolută a adopţiei, acţiunea în nulitatea recunoaşterii voluntare a filiaţiei.
  • Acţiunile în modificare de stat - se urmăreşte o schimbare, numai pentru viitor, în starea civilă a persoanei, cea anterioară nefiind contestată. De exemplu: acţiunea de divorţ.

Acţiunile în reclamaţie de stat şi cele în contestaţie de stat urmăresc înlăturarea unui element de stare civilă aparent şi contestat şi înlocuirea sa cu un element de stare civilă pretins a fi real, astfel că hotărârile judecătoreşti prin care vor fi soluţionate vor avea un caracter declarativ, deci vor produce efecte retroactive. 

Acţiunile în modificare de stat tind să modifice o stare civilă reală, necontestată, iar hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie vor fi constitutive de drepturi, astfel că vor produce efecte numai pentru viitor.

După sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite, acţiunile de stare civilă sunt de trei feluri:

  • Acţiuni care pot fi formulate numai de titularul stării civile, iar nu şi de alte persoane. De exemplu: acţiunea de divorţ, acţiunea în anulabilitatea căsătoriei
  • Acţiuni care pot fi intentate de titularul stării civile, reprezentantul său legal şi procuror. De exemplu: acţiunea în stabilirea maternităţii, acţiunea în stabilirea paternităţii
  • Acţiuni care pot fi intentate de titularul stării civile, dar şi de alte persoane anume prevăzute de lege. De exemplu: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie
  • Acţiuni care pot fi pornite de orice persoană interesată. De exemplu: acţiunea în contestarea recunoaşterii de maternitate ori de paternitate, acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie, acţiunea în nulitate absolută a căsătoriei ori a adopţiei

Potrivit criteriului corelaţiei lor cu prescripţia extinctivă acţiunile de stare civilă se împart în două categorii:

  • Acţiuni imprescriptibile – formează regula.
  • Acţiuni prescriptibile - acestea formează excepţia. De exemplu: acţiunea în anulabilitatea căsătoriei, adopţiei sau recunoaşterii de filiaţie; acţiunea în tăgada paternităţii, dacă a fost formulată de către mamă sau de către soţul acesteia; acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, dacă acesta a decedat înainte de a introduce acţiunea