Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror 22 septembrie 2015 Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror Potrivit minutei nr. 26, în dosarul nr. 1622/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 de ani se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea care depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”   Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror 22 septembrie 2015 Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror Potrivit minutei nr. 26, în dosarul nr. 1622/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 de ani se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea care depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”   Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Onorarii Accesibilitatea este o preocupare pentru oricine are nevoie de serviciile unui avocat. Astăzi, mai mult ca oricând, clienții necesită abordări creative, flexibile, precum și previzibile în stabilirea onoriilor. Suntem mândri că furnizăm servicii juridice de cea mai bună calitate pentru toți clienții noștri - indiferent că sunt persoane fizice sau juridice - și ne adaptăm la bugetele clienților. Ionas Mihaela – Cabinet de Avocat lucrează în strânsă colaborare cu clienții pentru a stabili în comun onorarii personalizate, reciproc avantajoase. Investim timp și efort pentru a înţelege mai bine obiectivele finale ale clientului şi strategia juridică. În funcție de cauză vă oferim o gamă variată de onorarii. Determinăm şi prevedem onorariul în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia, înainte de începerea oricărei activităţii.

Cum lucrăm Ionas Mihaela– Cabinet de Avocat depune toată diligenţa pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului. Studiem temeinic toate cauzele, manifestăm conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat. Informăm clientul cu privire la evoluția cazului încredinţat și opțiuni. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci avem în vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevanţă în situaţia respectivă.

Recurs în interesul legii – Noţiunea de „nevăzător" Potrivit deciziei nr. 16 în dosarul nr. 11/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că: 21 septembrie 2015 Potrivit deciziei nr. 16 în dosarul nr. 11/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea de „nevăzător" se referă exclusiv la cecitatea absolută.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii – Exercitarea fără drept a profesiei de avocat Potrivit deciziei nr. 15 în dosarul nr.10/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii și, în consecință, a stabilit că: 21 septembrie 2015 Potrivit deciziei nr. 15 în dosarul nr.10/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 348 din Codul penal, fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin.4 din Codul de procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Explicitarea pretenţiilor în apel 22 septembrie 2015 Explicitarea pretenţiilor în apel Potrivit minutei nr. 28, în dosarul nr. 1924/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, stabileşte că explicitarea pretenţiilor implicite în apel nu are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul obiectului judecăţii şi a derogării de la dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă. Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art.130 alin. (2) şi art. 131 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă se poate invoca excepţia necompetenţei materiale în limitele efectului devolutiv al judecării unei cauze, în apel.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii – Noţiunea de „nevăzător" Potrivit deciziei nr. 16 în dosarul nr. 11/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că: 21 septembrie 2015 Potrivit deciziei nr. 16 în dosarul nr. 11/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea de „nevăzător" se referă exclusiv la cecitatea absolută.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ 22 septembrie 2015 Salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ Potrivit minutei nr. 27, în dosarul nr. 1701/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ 22 septembrie 2015 Salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ Potrivit minutei nr. 27, în dosarul nr. 1701/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.