Curtea Constituţională a României CCR a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, raportate la art. 281 alin. (1) lit. f) din același act normativ 13 februarie 2019 În ziua de e 13 februarie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.281 alin.(4) lit.a) din Codul de procedură penală, raportate la art.281 alin.(1) lit.f) din același act normativ Dispozițiile criticate au următorul conținut: Art.281 Nulitățile absolute (1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: … f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. … (4) Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) trebuie invocată: a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.281 alin.(4) lit.a) din Codul de procedură penală, raportate la art.281 alin.(1) lit.f) din același act normativ, sunt neconstituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Curtea Constituţională a României Aprobarea prin ordin al ministrului justiţiei a funcţiilor de conducere şi de execuţie din penitenciare, neconstituțională 21 februarie 2019 În ziua de 21 februarie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.31 din Legea nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „Regulamentul privind ocuparea funcţiilor de conducere şi de execuţie se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.". În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.31 din Legea nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor sunt neconstituționale. În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reţinut că Legea nr.293/2004 reglementează doar modalitățile de încadrare a funcţionarului public cu statut special, condițiile generale de ocupare a funcţiilor de execuţie și de conducere vacante din sistemul administraţiei penitenciare, precum și condiţiile de vechime necesare pentru ocuparea posturilor vacante de conducere. Celelalte aspecte esențiale ale ocupării acestor funcții (aspecte care au fost menționate în jurisprudența Curții Constituționale) – cum sunt tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi” şi posibilitatea de contestare - sunt reglementate la nivel infralegal, prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispoziţiilor art.1 alin.(4) și (5) și ale art.73 alin.(3) lit.j) din Constituţie. Curtea a reţinut că, pentru înlăturarea viciului de neconstituţionalitate, aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuție și de conducere de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei procedure să fie detaliate prin ordin al ministrului justiției. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Curtea Constituţională a României 9 aprilie 2019 În ziua de 9 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.19 alin.(13) şi alin.(14) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice şi ale art.41 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: - Art. 19 alin. (13) și alin. (14) din Legea nr.171/2010: „(13) Mijloacele de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase care nu au provenienţă legală conform normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund se confiscă. (14) Confiscarea mijloacelor de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase prevăzute la alin.(13) se realizează conform procedurilor reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Ordonanţa Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către agenţii constatatori prevăzuţi la art.24 lit.d), d1) şi e).”; - Art.41 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001: „Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul care a dispus această măsură, în condiţiile legii.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis: 1. A admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 alin.(13) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în forma modificată prin art.I pct.26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice; 2. A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 alin.(14) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice și ale art.41 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Curtea Constituţională a României CCR a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, raportate la art. 281 alin. (1) lit. f) din același act normativ 13 februarie 2019 În ziua de e 13 februarie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.281 alin.(4) lit.a) din Codul de procedură penală, raportate la art.281 alin.(1) lit.f) din același act normativ Dispozițiile criticate au următorul conținut: Art.281 Nulitățile absolute (1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: … f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. … (4) Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) trebuie invocată: a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.281 alin.(4) lit.a) din Codul de procedură penală, raportate la art.281 alin.(1) lit.f) din același act normativ, sunt neconstituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept vizând interpretarea unor dispoziții din Legea privind darea în plată 11 februarie 2019 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2880/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 februarie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pot solicita stingerea obligațiilor izvorâte din contractele de credit debitorii care sunt supuși în continuare unei executări silite, deși executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, instanța de judecată astfel învestită urmând să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența impreviziunii.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Hotărârea judecătorească în materie civilă, pronunţată în favoarea ANRP, este asimilată unui titlu executoriu referitor la creanţe bugetare 8 aprilie 2019 Potrivit minutei nr. 16, în dosarul nr. 3398/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 8 aprilie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol, o hotărâre judecătorească în materie civilă, referitoare la restituirea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pronunţată în favoarea unei instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, precum Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, este asimilată, în vederea executării, unui titlu executoriu referitor la creanţe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale. În interpretarea art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la art. 227 alin. (8) din acelaşi cod, în cadrul executării silite a creanțelor datorate unor instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, prevăzute de hotărâri judecătoreşti care nu cuprind obligaţii de plată a unor dobânzi şi penalităţi de întârziere, organele fiscale nu pot calcula şi stabili din oficiu, prin titluri executorii fiscale (în lipsa unor dispoziţii ale titlului executoriu trimis spre executare), obligaţii fiscale accesorii, precum dobânzi şi penalităţi de întârziere.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Curtea Constituţională a României Aprobarea prin ordin al ministrului justiţiei a funcţiilor de conducere şi de execuţie din penitenciare, neconstituțională 21 februarie 2019 În ziua de 21 februarie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.31 din Legea nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „Regulamentul privind ocuparea funcţiilor de conducere şi de execuţie se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.". În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.31 din Legea nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor sunt neconstituționale. În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reţinut că Legea nr.293/2004 reglementează doar modalitățile de încadrare a funcţionarului public cu statut special, condițiile generale de ocupare a funcţiilor de execuţie și de conducere vacante din sistemul administraţiei penitenciare, precum și condiţiile de vechime necesare pentru ocuparea posturilor vacante de conducere. Celelalte aspecte esențiale ale ocupării acestor funcții (aspecte care au fost menționate în jurisprudența Curții Constituționale) – cum sunt tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi” şi posibilitatea de contestare - sunt reglementate la nivel infralegal, prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispoziţiilor art.1 alin.(4) și (5) și ale art.73 alin.(3) lit.j) din Constituţie. Curtea a reţinut că, pentru înlăturarea viciului de neconstituţionalitate, aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuție și de conducere de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei procedure să fie detaliate prin ordin al ministrului justiției. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept vizând interpretarea unor dispoziții din Legea privind darea în plată 11 februarie 2019 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2880/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 februarie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pot solicita stingerea obligațiilor izvorâte din contractele de credit debitorii care sunt supuși în continuare unei executări silite, deși executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, instanța de judecată astfel învestită urmând să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența impreviziunii.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Curtea Constituţională a României Dispoziții din Statutul cadrelor militare, neconstituționale 29 ianuarie 2019 În ziua de e 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.34 şi ale art.35 alin.(2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Dispozițiile criticate au următorul conținut: Art. 34: Recompensele se acordă, iar sancțiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare. Art. 35 alin. (3): Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis: 1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art.34 și art.35 alin. (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.35 alin. (2) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Hotărârea judecătorească în materie civilă, pronunţată în favoarea ANRP, este asimilată unui titlu executoriu referitor la creanţe bugetare 8 aprilie 2019 Potrivit minutei nr. 16, în dosarul nr. 3398/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 8 aprilie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol, o hotărâre judecătorească în materie civilă, referitoare la restituirea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pronunţată în favoarea unei instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, precum Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, este asimilată, în vederea executării, unui titlu executoriu referitor la creanţe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale. În interpretarea art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la art. 227 alin. (8) din acelaşi cod, în cadrul executării silite a creanțelor datorate unor instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, prevăzute de hotărâri judecătoreşti care nu cuprind obligaţii de plată a unor dobânzi şi penalităţi de întârziere, organele fiscale nu pot calcula şi stabili din oficiu, prin titluri executorii fiscale (în lipsa unor dispoziţii ale titlului executoriu trimis spre executare), obligaţii fiscale accesorii, precum dobânzi şi penalităţi de întârziere.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
