Divorț după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani Instanța de judecată va desface căsătoria dacă stabilește culpa unuia sau a ambilor soți în destrămarea căsătoriei, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani. Astfel, soțul reclamant își poate asuma responsabilitatea pentru eșecul căsătoriei sau celălalt soț este de acord cu divorțul și instanța desface căsătoria fără a mai face vreo mențiune despre culpă.
Divorț după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani Instanța de judecată va desface căsătoria dacă stabilește culpa unuia sau a ambilor soți în destrămarea căsătoriei, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani. Astfel, soțul reclamant își poate asuma responsabilitatea pentru eșecul căsătoriei sau celălalt soț este de acord cu divorțul și instanța desface căsătoria fără a mai face vreo mențiune despre culpă.
Divorț din cauza sănătății unui soț Divorțul se pronunță la cererea soțului care suferă de o boală și a cărei existență face imposibilă continuarea căsătoriei. Instanța de judecată va administra probe privind existența bolii și starea sănătății soțului bolnav și va pronunța divorțul fără a face mențiune despre culpa soților pentru desfacerea căsătoriei.
Divorț din cauza sănătății unui soț Divorțul se pronunță la cererea soțului care suferă de o boală și a cărei existență face imposibilă continuarea căsătoriei. Instanța de judecată va administra probe privind existența bolii și starea sănătății soțului bolnav și va pronunța divorțul fără a face mențiune despre culpa soților pentru desfacerea căsătoriei.
Divorț prin acordul părților Se poate realiza prin formularea în comun de către ambii soți a cererii de divorț, indiferent de durata căsătoriei şi dacă există sau nu copii minori. Nu este posibil dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie. Cererea de divorț poate fi formulată doar de unul din soți și poate fi întemeiată pe culpa celuilalt, care recunoaște faptele imputate. În acest caz, dacă ambii soți sunt de acord, instanța de judecată pronunță divorțul fără a mai cerceta motivele și fără mențiuni asupra culpei părților. Dacă însă soțul care a înregistrat cererea de divorț nu își dă acordul, judecarea cererii va continua, iar instanța de judecată va pronunța un divorț întemeiat pe culpa soțului sau soților, după cum aceasta reiese din probele administrate în cauză. Divorțul poate fi pronunțat fără a fi necesară trecerea unei perioade de timp de la oficierea căsătoriei. Nu poate fi pronunțat dacă unul dintre soți este pus sub interdicție. Divorțul prin acordul părților poate fi pronunțat pe cale judiciară, în fața instanței de judecată, pe cale administrativă ori prin procedură notarială. Divorțul prin acordul părților poate fi constatat de notarul public, chiar dacă există copii minori rezultați din conviețuirea celor doi soți anterior căsătoriei, din afara căsătoriei sau adoptați de ambii soți.
Completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor În M. Of. nr. 366 din data de 27 mai 2015 a fost publicată Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 443/2015 pentru completarea Regul 29 mai 2015 În M. Of. nr. 366 din data de 27 mai 2015 a fost publicată Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 443/2015 pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005. La articolul 116, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) În cazul în care prin hotărâre definitivă s-a pronunţat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c)din Codul de procedură penală şi există indicii privind săvârşirea infracţiunii de către o altă persoană, dosarul de urmărire penală împreună cu mijloacele materiale de probă se restituie, la cerere, parchetului competent să efectueze ori să supravegheze urmărirea penală în cauză. La arhiva instanţei se păstrează o copie certificată a actelor dosarului şi procesul-verbal de predare-primire a dosarului de urmărire penală şi a mijloacelor materiale de probă.”
ANRMAP și UCVAP devin Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) În M.Of. nr. 362 din data de 26 mai 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiz 28 mai 2015 În M.Of. nr. 362 din data de 26 mai 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Potrivit Ordonanţei, Agenţia Natională pentru Achiziţii Publice (ANAP) este o instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, care va prelua atribuţiile, activităţile, posturile şi personalul: Autorităţii Naţionale pentru Reglementaraea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor regionale ale finanţelor publice Organizarea, funcţionarea, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi al ANAP se vor aproba prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. ANRMAP, UCVAP şi compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice se vor desființa de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului. Activitatea ANAP se va exercita atât la nivel central şi la nivel teritorial. Principalele obiective ale ANAP sunt elaborarea, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice, stabilirea şi implementarea sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi monitorizarea funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice. ANAP va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor publice. Acesta va fi ajutat de un secretar general, înalt funcţionar public numit în condiţiile legii. ANAP se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din acte normative, contracte, convenţii, înţelegeri, protocoale, memorandumuri şi acorduri în care ANRMAP, UCVAP şi compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice sunt părţi la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora. La data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern privind organizarea, funcţionarea, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi al ANAP, se vor abroga O.U.G. nr. 74/2005 privind înfiinţarea ANRMAP şi H.G. nr. 525/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRMAP.
ANRMAP și UCVAP devin Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) În M.Of. nr. 362 din data de 26 mai 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiz 28 mai 2015 În M.Of. nr. 362 din data de 26 mai 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Potrivit Ordonanţei, Agenţia Natională pentru Achiziţii Publice (ANAP) este o instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, care va prelua atribuţiile, activităţile, posturile şi personalul: Autorităţii Naţionale pentru Reglementaraea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor regionale ale finanţelor publice Organizarea, funcţionarea, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi al ANAP se vor aproba prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. ANRMAP, UCVAP şi compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice se vor desființa de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului. Activitatea ANAP se va exercita atât la nivel central şi la nivel teritorial. Principalele obiective ale ANAP sunt elaborarea, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice, stabilirea şi implementarea sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi monitorizarea funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice. ANAP va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor publice. Acesta va fi ajutat de un secretar general, înalt funcţionar public numit în condiţiile legii. ANAP se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din acte normative, contracte, convenţii, înţelegeri, protocoale, memorandumuri şi acorduri în care ANRMAP, UCVAP şi compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice sunt părţi la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora. La data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern privind organizarea, funcţionarea, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi al ANAP, se vor abroga O.U.G. nr. 74/2005 privind înfiinţarea ANRMAP şi H.G. nr. 525/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRMAP.
Executarea dispoziţiilor civile dintr-o hotărâre penală Când prin hotărârea penală s-a dispus restituirea unor lucruri care se află în păstrarea sau la dispoziția instanței de executare, ele se restituie persoanelor în drept de către judecătorul delegat. Dacă persoanele în drept nu se prezintă în termen de 6 luni de la încunoștiințare, atunci ele trec în proprietatea statului, urmând a fi valorificate. Judecătorul delegat consemnează aceste aspecte printr-o încheiere. Dacă restituirea s-a dispus în timpul urmării penale, atunci ea se face de către procuror sau de organele de cercetare penală, în funcție de organul care a dispus măsura. Dacă bunurile se află în păstrarea organelor de cercetare, ele se vor restitui persoanelor în drept, după ce organul de cercetare va primi un extras din hotărârea de condamnare. Dacă persoanele în drept nu se prezintă în termen de 6 luni, atunci bunurile trec în proprietatea statului, urmând a fi valorificate. Organul de cercetare penală consemnează aceste aspecte într-un proces-verbal. Dacă un înscris este declarat fals în totalitate se face mențiune pe fiecare pagină a documentului că înscrisul este anulat, iar dacă este declarat fals doar parțial, atunci doar paginile false vor purta înscripția anulat. Aceste aspecte sunt realizate de către judecătorul delegat. Înscrisul declarat fals se păstrează la dosarul cauzei, dacă aceasta este cu putință. Dacă este necesar să se facă mențiune în scriptele unei instituții despre înscrisul fals, atunci se va trimite o copie de pe hotărâre acesteia. Dacă se constată existența unui interes legitim, instanța poate dispune eliberarea unei copii de pe înscris purtând mențiunea anulat sau dispune restituirea lui, dacă înscrisul este doar parțial falsificat.
Executarea dispoziţiilor civile dintr-o hotărâre penală Când prin hotărârea penală s-a dispus restituirea unor lucruri care se află în păstrarea sau la dispoziția instanței de executare, ele se restituie persoanelor în drept de către judecătorul delegat. Dacă persoanele în drept nu se prezintă în termen de 6 luni de la încunoștiințare, atunci ele trec în proprietatea statului, urmând a fi valorificate. Judecătorul delegat consemnează aceste aspecte printr-o încheiere. Dacă restituirea s-a dispus în timpul urmării penale, atunci ea se face de către procuror sau de organele de cercetare penală, în funcție de organul care a dispus măsura. Dacă bunurile se află în păstrarea organelor de cercetare, ele se vor restitui persoanelor în drept, după ce organul de cercetare va primi un extras din hotărârea de condamnare. Dacă persoanele în drept nu se prezintă în termen de 6 luni, atunci bunurile trec în proprietatea statului, urmând a fi valorificate. Organul de cercetare penală consemnează aceste aspecte într-un proces-verbal. Dacă un înscris este declarat fals în totalitate se face mențiune pe fiecare pagină a documentului că înscrisul este anulat, iar dacă este declarat fals doar parțial, atunci doar paginile false vor purta înscripția anulat. Aceste aspecte sunt realizate de către judecătorul delegat. Înscrisul declarat fals se păstrează la dosarul cauzei, dacă aceasta este cu putință. Dacă este necesar să se facă mențiune în scriptele unei instituții despre înscrisul fals, atunci se va trimite o copie de pe hotărâre acesteia. Dacă se constată existența unui interes legitim, instanța poate dispune eliberarea unei copii de pe înscris purtând mențiunea anulat sau dispune restituirea lui, dacă înscrisul este doar parțial falsificat.
