Asistarea zilnică Supravegherea executării măsurii educative a asistării zilnice se realizează de consilierul de probaţiune, sau, după caz, de persoana desemnată prin decizia acestuia, din cadrul unei instituţii din comunitate. Programul zilnic pe care trebuie să-l respecte minorul şi activităţile pe care trebuie să le îndeplinească acesta sunt stabilite de comun acord de către consilierul de probaţiune şi părinţi, tutore, sau altă persoană în grija căreia se află minorul, cu consultarea acestuia. În caz de dezacord, programul se stabileşte de către judecătorul delegat prin încheiere motivată, după audierea celor interesaţi. Încheierea este definitivă. Programul stabilit va urmări să ţină cont de nevoile minorului, de situaţia sa socială şi, după caz, profesională şi de obligaţiile şi interdicţiile impuse acestuia pe perioada executării măsurii. Programul are în vedere dezvoltarea armonioasă a personalităii minorului, prin implicarea acestuia în activităţi ce presupun relaţionare socială, organizarea modului de petrecere a timpului liber şi valorificarea aptitudinilor sale. Dacă minorul nu respectă condiţiile de executare a măsurii educative sau obligaţiile impuse, sesizarea instanei care a dispus măsura pentru prelungirea sau înlocuirea acesteia se face de consilierul de probaţiune. Sesizarea instanţei poate fi făcută de către procuror în cazul comiterii unei noi infracţiuni pe durata măsurii educative şi de către judecătorul delegat, la cererea părinţilor, tutorelui sau a altei persoane în grija căreia se află minorul ori a persoanei vătămate sau a altei persoane.
Interzicerea de a ocupa o funcţie sau profesie Se pune în executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotărârii de către judecătorul delegat, persoanei juridice în cadrul căreia persoana condamnată îşi exercită respectiva funcie, profesie sau meserie, precum şi, dacă e cazul, persoanei juridice care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii respective. În cazul în care interdicţia vizează o meserie sau o altă activitate, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul. Persoana îndreptăită faţă de care s-a dispus această măsură are posibilitatea după un an de zile să sesizeze instana de executare solicitând revocarea măsurii. Soluionarea cererii se face cu citarea persoanei faţă de care s-a dispus măsura, după ascultarea concluziilor avocatului acesteia i ale procurorului. Dacă cererea este respinsă o nouă cerere se mai poate face după un an de zile.
Interzicerea de a ocupa o funcţie sau profesie Se pune în executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotărârii de către judecătorul delegat, persoanei juridice în cadrul căreia persoana condamnată îşi exercită respectiva funcie, profesie sau meserie, precum şi, dacă e cazul, persoanei juridice care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii respective. În cazul în care interdicţia vizează o meserie sau o altă activitate, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul. Persoana îndreptăită faţă de care s-a dispus această măsură are posibilitatea după un an de zile să sesizeze instana de executare solicitând revocarea măsurii. Soluionarea cererii se face cu citarea persoanei faţă de care s-a dispus măsura, după ascultarea concluziilor avocatului acesteia i ale procurorului. Dacă cererea este respinsă o nouă cerere se mai poate face după un an de zile.
Executarea măsurilor educative neprivative de libertate Măsurile educative neprivative de libertate se execută în comunitate, pe durata executării acestora asigurându-se meninerea şi întărirea legăturilor minorului cu familia şi comunitatea, dezvoltarea liberă a persoanlităţii minorului, precum şi implicarea acestuia în programele derulate în scopul formării sale în spirit de responsabilitate şi respect pentru drepturile şi libertăţile celorlalţi. Minorului aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate i se asigură drepturile şi libertăţile fundamentale, în măsura în care execitarea acestora nu este incompatibilă cu natura şi conţinutul măsurii. Conţinutul în concret al măsurilor educative neprivative de libertate se stabileşte ţinând seama de vârsta, personalitatea, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a minorului. Organizarea, supravegherea şi controlul executării măsurilor educative neprivative de libertate se desfăoară sub supravegherea serviciului de probaţiune, care poate încredina supravegherea unor instituţii din comunitate dintre cele incluse în baza de date constituită la nivel naţional, potrivit legii. După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a luat faţă de minor o măsură educativă neprivativă de libertate va fixa un termen la care se va prezenta în faţa sa, minorul, reprezentantul legal al acestuia, un reprezentant al serviciului de probaţiune, precum şi alte persoane desemnate pentru supravegherea sa. La această întâlnire, judecătorul delegat îi prezintă minorului şi persoanei desemnate cu supravegherea sa, scopul şi conţinutul sancţiunii aplicate, precum şi consecinţele nerespectării acesteia. Măsurile educative neprivative de libertate sunt: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână şi asistarea zilnică.
Executarea măsurilor educative neprivative de libertate Măsurile educative neprivative de libertate se execută în comunitate, pe durata executării acestora asigurându-se meninerea şi întărirea legăturilor minorului cu familia şi comunitatea, dezvoltarea liberă a persoanlităţii minorului, precum şi implicarea acestuia în programele derulate în scopul formării sale în spirit de responsabilitate şi respect pentru drepturile şi libertăţile celorlalţi. Minorului aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate i se asigură drepturile şi libertăţile fundamentale, în măsura în care execitarea acestora nu este incompatibilă cu natura şi conţinutul măsurii. Conţinutul în concret al măsurilor educative neprivative de libertate se stabileşte ţinând seama de vârsta, personalitatea, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a minorului. Organizarea, supravegherea şi controlul executării măsurilor educative neprivative de libertate se desfăoară sub supravegherea serviciului de probaţiune, care poate încredina supravegherea unor instituţii din comunitate dintre cele incluse în baza de date constituită la nivel naţional, potrivit legii. După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a luat faţă de minor o măsură educativă neprivativă de libertate va fixa un termen la care se va prezenta în faţa sa, minorul, reprezentantul legal al acestuia, un reprezentant al serviciului de probaţiune, precum şi alte persoane desemnate pentru supravegherea sa. La această întâlnire, judecătorul delegat îi prezintă minorului şi persoanei desemnate cu supravegherea sa, scopul şi conţinutul sancţiunii aplicate, precum şi consecinţele nerespectării acesteia. Măsurile educative neprivative de libertate sunt: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână şi asistarea zilnică.
Asistarea zilnică Supravegherea executării măsurii educative a asistării zilnice se realizează de consilierul de probaţiune, sau, după caz, de persoana desemnată prin decizia acestuia, din cadrul unei instituţii din comunitate. Programul zilnic pe care trebuie să-l respecte minorul şi activităţile pe care trebuie să le îndeplinească acesta sunt stabilite de comun acord de către consilierul de probaţiune şi părinţi, tutore, sau altă persoană în grija căreia se află minorul, cu consultarea acestuia. În caz de dezacord, programul se stabileşte de către judecătorul delegat prin încheiere motivată, după audierea celor interesaţi. Încheierea este definitivă. Programul stabilit va urmări să ţină cont de nevoile minorului, de situaţia sa socială şi, după caz, profesională şi de obligaţiile şi interdicţiile impuse acestuia pe perioada executării măsurii. Programul are în vedere dezvoltarea armonioasă a personalităii minorului, prin implicarea acestuia în activităţi ce presupun relaţionare socială, organizarea modului de petrecere a timpului liber şi valorificarea aptitudinilor sale. Dacă minorul nu respectă condiţiile de executare a măsurii educative sau obligaţiile impuse, sesizarea instanei care a dispus măsura pentru prelungirea sau înlocuirea acesteia se face de consilierul de probaţiune. Sesizarea instanţei poate fi făcută de către procuror în cazul comiterii unei noi infracţiuni pe durata măsurii educative şi de către judecătorul delegat, la cererea părinţilor, tutorelui sau a altei persoane în grija căreia se află minorul ori a persoanei vătămate sau a altei persoane.
Consemnarea la sfârit de săptămână Această măsură educativă are obiectiv evitarea contactului minorului cu anumite persoane sau a prezenţei acestuia în anumite locuri care să îl predispună pe minor la manifestarea unui comportament infracţional. Interdicţia impusă minorului de a părăsi locuinţa operează începând cu ora 0,00 a zilei de sâmbătă şi până la ora 24,00 a zilei de duminică. Măsura educativă se execută pe durata unor sfârşituri de săptămână consecutive, în afară de cazul în care instanţa sau judecătorul delegat, la propunerea consilierului de probaţiune, dispune altfel. Executarea măsurii se face sub supravegherea unei persoane majore cu care locuieşte minorul, sau a altei persoane majore desemnate de instanţă. Această persoană ar trebui indicată prin hotărârea de condamnare. Dacă aceasta nu este desemnată sau dacă cea desemnată prin hotărâre nu mai poate exercita, permanent sau temporar, supravegherea, judecătorul delegat, cu consultarea consilierului de probaţiune, desemnează persoana ce urmează să exercite supravegherea. Controlul executării măsurii se face de consilierul de probaţiune sau de persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituţii din comunitate. Minorul sau persoana care locuieşte cu acesta are obligaia să permit efectuarea vizitelor programate sau inopinate la locuinţa minorului, în zilele în care acesta trebuia să se afle în acel spaiu potrivit hotărârii instanţei.
Consemnarea la sfârit de săptămână Această măsură educativă are obiectiv evitarea contactului minorului cu anumite persoane sau a prezenţei acestuia în anumite locuri care să îl predispună pe minor la manifestarea unui comportament infracţional. Interdicţia impusă minorului de a părăsi locuinţa operează începând cu ora 0,00 a zilei de sâmbătă şi până la ora 24,00 a zilei de duminică. Măsura educativă se execută pe durata unor sfârşituri de săptămână consecutive, în afară de cazul în care instanţa sau judecătorul delegat, la propunerea consilierului de probaţiune, dispune altfel. Executarea măsurii se face sub supravegherea unei persoane majore cu care locuieşte minorul, sau a altei persoane majore desemnate de instanţă. Această persoană ar trebui indicată prin hotărârea de condamnare. Dacă aceasta nu este desemnată sau dacă cea desemnată prin hotărâre nu mai poate exercita, permanent sau temporar, supravegherea, judecătorul delegat, cu consultarea consilierului de probaţiune, desemnează persoana ce urmează să exercite supravegherea. Controlul executării măsurii se face de consilierul de probaţiune sau de persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituţii din comunitate. Minorul sau persoana care locuieşte cu acesta are obligaia să permit efectuarea vizitelor programate sau inopinate la locuinţa minorului, în zilele în care acesta trebuia să se afle în acel spaiu potrivit hotărârii instanţei.
Stagiul de formare civică Obiectivul acestei măsuri educative este acela de a sprijini minorul în conştientizarea consecinţelor legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infraciuni şi responsabilizarea acestuia cu privire la comportamentul său. Cursurile de formare civică se elaborează în baza unei programe-cadru aprobate prin ordin comun al ministrului justiiei şi al educaţiei naţionale. Stagiul de formare civică este organizat sub forma unor sesiuni continue sau periodice, derulate pe durata a cel mult 4 luni şi include unul sau mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate vârstei şi personalităţii minorilor incluşi în respectivul stagiu şi ţinând seama, pe cât posibil, de natura infracţiunii comise. În desfăşurarea stagiului stabilit de instanţă se va avea în vedere un număr lunar de 8 ore de formare civică. Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune din a cărui circumscripţie locuieşte minorul decide pe baza evaluării iniţiale instituţia din comunitate în care urmează să aibă loc cursul, comunicând aceasta acelei instituţii.
Stagiul de formare civică Obiectivul acestei măsuri educative este acela de a sprijini minorul în conştientizarea consecinţelor legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infraciuni şi responsabilizarea acestuia cu privire la comportamentul său. Cursurile de formare civică se elaborează în baza unei programe-cadru aprobate prin ordin comun al ministrului justiiei şi al educaţiei naţionale. Stagiul de formare civică este organizat sub forma unor sesiuni continue sau periodice, derulate pe durata a cel mult 4 luni şi include unul sau mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate vârstei şi personalităţii minorilor incluşi în respectivul stagiu şi ţinând seama, pe cât posibil, de natura infracţiunii comise. În desfăşurarea stagiului stabilit de instanţă se va avea în vedere un număr lunar de 8 ore de formare civică. Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune din a cărui circumscripţie locuieşte minorul decide pe baza evaluării iniţiale instituţia din comunitate în care urmează să aibă loc cursul, comunicând aceasta acelei instituţii.
