Curtea Constituţională a României. Scutirea de la plata taxei de timbru a acţiunilor privind despăgubirile pentru prejudiciile ce decurg dintr-o cauză penală În ziua de 27 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.29 alin.(1 27 mai 2015 În ziua de 27 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru conform cărora "(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: [...] i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea". În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune. Decizia este definitivă și general obligatorie. .

Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial 27 mai 2015 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015. Potrivit ordonanţei, începând cu 1 iunie 2015, nerezidenţii care obţin venituri din dobânzi / activităţi independente din România şi pentru care se reţine impozit asupra venitului brut obţinut au următoarele opţiuni: persoanele juridice nerezidente pot opta pentru regularizarea impozitului cu reţinere la sursă aplicabil veniturilor din dobânzi obţinute din România, prin declararea şi plata impozitului pe profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor prevăzute de Titlul II din Codul fiscal; persoanele fizice nerezidente ce obţin venituri din activităţi independente din România au posibilitatea de a-şi regulariza impozitul reţinut la sursă, prin declararea şi plata impozitului pe venitul impozabil aferent acestora, conform regulilor prevăzute de Titlul III din Codul fiscal. Impozitul pe veniturile din dobânzi / din activităţi independente reţinut la sursă va fi considerat plată anticipată în contul impozitului pe profit / impozitului pe venit. Dacă beneficiarul venitului nu prezintă certificatul său de rezidenţă fiscală, iar plătitorul venitului reţine la sursă un impozit la nivelul cotei de 16%, suma reţinută poate constitui plată anticipată în contul impozitului pe profit / venit numai dacă certificatul de rezidenţă fiscală este prezentat ulterior. Aceste prevederi se aplică doar în cazul veniturilor obţinute din România de rezidenţi ai statelor membre ale Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, în cazul în care există o Convenţie pentru Evitarea Dublei Impuneri sau un instrument juridic pentru realizarea schimbului de informaţii între România şi aceste state.

Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial 27 mai 2015 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015. Potrivit ordonanţei, începând cu 1 iunie 2015, nerezidenţii care obţin venituri din dobânzi / activităţi independente din România şi pentru care se reţine impozit asupra venitului brut obţinut au următoarele opţiuni: persoanele juridice nerezidente pot opta pentru regularizarea impozitului cu reţinere la sursă aplicabil veniturilor din dobânzi obţinute din România, prin declararea şi plata impozitului pe profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor prevăzute de Titlul II din Codul fiscal; persoanele fizice nerezidente ce obţin venituri din activităţi independente din România au posibilitatea de a-şi regulariza impozitul reţinut la sursă, prin declararea şi plata impozitului pe venitul impozabil aferent acestora, conform regulilor prevăzute de Titlul III din Codul fiscal. Impozitul pe veniturile din dobânzi / din activităţi independente reţinut la sursă va fi considerat plată anticipată în contul impozitului pe profit / impozitului pe venit. Dacă beneficiarul venitului nu prezintă certificatul său de rezidenţă fiscală, iar plătitorul venitului reţine la sursă un impozit la nivelul cotei de 16%, suma reţinută poate constitui plată anticipată în contul impozitului pe profit / venit numai dacă certificatul de rezidenţă fiscală este prezentat ulterior. Aceste prevederi se aplică doar în cazul veniturilor obţinute din România de rezidenţi ai statelor membre ale Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, în cazul în care există o Convenţie pentru Evitarea Dublei Impuneri sau un instrument juridic pentru realizarea schimbului de informaţii între România şi aceste state.

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 27 mai 2015 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015. Potrivit ordonanţei, începând cu 1 iunie 2015, organul fiscal competent are obligaţia de a emite decizie de impunere prin intermediul căreia calculează şi încasează impozitul aferent transferului dreptului de proprietate obținut prin hotărâre judecătorească, prin altă procedură sau în cazul transferului prin executare silită. Plata impozitului datorat trebuie efectuată în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. S-a eliminat obligația registratorilor de la birourile de carte funciară de a verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului pe venitul obținut din transferul proprietăţilor imobiliare în vederea înregistrării la birourile de carte funciară a drepturilor dobândite prin transferul proprietăţilor imobiliar

Impozitarea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal 27 mai 2015 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015. Potrivit ordonanţei, începând cu 1 iunie 2015, în cazul rezilierii contractului de închiriere dintre părţi în cursul anului, pentru care chiria reprezintă echivalentul în lei a unei sume în valută, plăţile anticipate se vor recalcula de către organul fiscal competent, la cererea contribuabilului, în urma prezentării unor documente justificative. Determinarea venitului anual se va realiza pe baza cursului de schimb comunicat de BNR, din ziua precedentă celei în care se emite decizia de impunere. Nu este necesar depunerea declaraţiei anuale privind venitul realizat.

Prescripţia executării sancţiunilor contravenţionale Ordonanţa Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor a fost 30 ianuarie 2015 Ordonanţa Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78 din 29 ianuarie 2015. Termenul de comunicare a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenției se majorează de la 1 februarie, de la o lună cât este în prezent, la două luni. Potrivit noilor reglementări, executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii. Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancţiunea. În cazul în care procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nu poate fi înmânat pe loc, atunci când este întocmit deoarece contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face în termen de cel mult două luni de la data încheierii procesului verbal.

Curtea Constituțională a României. Dispoziții privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică neconstituționale În ziua de 26 mai 2015, Plenul Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.22 alin.(3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea 26 mai 2015 În ziua de 26 mai 2015, Plenul Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.22 alin.(3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză”, cuprinsă în dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Art.22 alin. (3) din Legea nr.255/2010 prevede că: „Acţiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluţionează potrivit dispoziţiilor art.21-27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii” Art.26 alin. (2) din Legea nr.33/1994 stabileşte că „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativteritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile art.22 alin. (3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt neconstituționale. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Noţiunea de "acuzaţie în materie penală" În evaluarea aplicabilităţii aspectului penal al art. 6 trebuie avute în vedere încadrarea în dreptul intern, natura infracţiunii și gravitatea pedepsei pe care persoana în cauză riscă să o primească. Este important dacă dreptul intern încadrează sau nu o faptă penală ca infracţiune. Pentru a stabili natura infracțiunii, se poate ţine seama de următorii factori: – dacă norma juridică respectivă se adresează exclusiv unui grup specific sau are un caracter obligatoriu general; – dacă procedura este declanşată de o autoritate publică cu atribuţii legale de executare; – dacă norma juridică are o funcţie represivă sau disuasivă; – dacă o condamnare depinde de constatarea vinovăţiei; – cum sunt clasificate în alte state membre ale Consiliului Europei proceduri comparabile; – faptul că o infracţiune nu determină înscrierea sa în cazierul judiciar poate fi semnificativ, dar nu este decisiv, deoarece este vorba de o reflectare a clasificării interne. Gravitatea pedepsei pe care persoana în cauză riscă să o primească este dată de pedeapsa maximă posibilă, prevăzută de legislaţia aplicabilă. Pentru ca art. 6 să fie considerat aplicabil, este suficient ca infracţiunea respectivă să fie considerată, prin natura sa, „penală”, din punct de vedere al Convenţiei, sau ca, prin săvârşirea unei infracţiuni, o persoană să fie pasibilă de o sancţiune care aparţine sferei „penale”. 

Noţiunea de "acuzaţie în materie penală" În evaluarea aplicabilităţii aspectului penal al art. 6 trebuie avute în vedere încadrarea în dreptul intern, natura infracţiunii și gravitatea pedepsei pe care persoana în cauză riscă să o primească. Este important dacă dreptul intern încadrează sau nu o faptă penală ca infracţiune. Pentru a stabili natura infracțiunii, se poate ţine seama de următorii factori: – dacă norma juridică respectivă se adresează exclusiv unui grup specific sau are un caracter obligatoriu general; – dacă procedura este declanşată de o autoritate publică cu atribuţii legale de executare; – dacă norma juridică are o funcţie represivă sau disuasivă; – dacă o condamnare depinde de constatarea vinovăţiei; – cum sunt clasificate în alte state membre ale Consiliului Europei proceduri comparabile; – faptul că o infracţiune nu determină înscrierea sa în cazierul judiciar poate fi semnificativ, dar nu este decisiv, deoarece este vorba de o reflectare a clasificării interne. Gravitatea pedepsei pe care persoana în cauză riscă să o primească este dată de pedeapsa maximă posibilă, prevăzută de legislaţia aplicabilă. Pentru ca art. 6 să fie considerat aplicabil, este suficient ca infracţiunea respectivă să fie considerată, prin natura sa, „penală”, din punct de vedere al Convenţiei, sau ca, prin săvârşirea unei infracţiuni, o persoană să fie pasibilă de o sancţiune care aparţine sferei „penale”.