Codul Administrativ al României 15 iulie 2019 În M. Of. nr. 555 din 5 iulie 2019 a fost publicată O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ un act normativ esential care reuneste toate reglementarile din domeniul administratiei publice. Codul administrativ reglementează cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale. Codul administrativ este o lege specială care se completează cu prevederile Codului civil și cu alte reglementări aplicabile în materie. Codul administrativ definește 7 principii generale aplicabile administrației publice: principiul legalității, principiul egalității, principiul transparenței, principiul proporționalității, principiul satisfacerii interesului public, principiul continuității și principiul adaptabilității. Autoritățile administrației publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritățile administrative autonome. Autoritățile administrației publice locale sunt: consiliile locale, primarii și consiliile județene. Nu sunt supuse Codul administrativ structurilor de specialitate înființate pentru exercitarea prerogativelor Președintelui României. O.U.G. nr. 57/2019 conține și: – Procedura de organizare și publicare a monitoarelor oficiale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în format electronic – Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al statului – Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al județului – Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al comunei, al orașului sau al municipiului – Lista cuprinzând funcțiile publice - Metodologia pentru realizarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici aplicabilă pentru activitatea desfășurată începând cu 1 ianuarie 2020, precum și pentru realizarea procesului de evaluare a activității funcționarilor publici debutanți numiți în funcția publică ulterior datei de 1 ianuarie 2020.
Recurs în interesul legii Salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice 24 iunie 2019 Potrivit deciziei nr. 21 în dosarul nr. 795/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 24 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din anexa nr. VII Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, intervalul de timp cuprins între data acordării gradului militar şi data absolvirii instituției militare de învățământ se ia în calcul la stabilirea de gradații, în măsura în care, anterior începerii studiilor sau în timpul desfășurării acestora, a fost acordat un grad militar în condițiile legii.” Aceasta este obligatorie, potrivit 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Curtea Constituţională a României Dispozițiile legale care limitează, în cazul cadrelor militare, acordarea dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 7 ani, neconstituționale 21 mai 2019 În ziua de 21 mai 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și ale art.15 alin. (2) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: -Art.61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005: „Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia personalului militar în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special.” - Art.15 alin. (2) din Legea nr.80/1995: „Cadrele militare în activitate, femei şi bărbaţi, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 7 ani, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.15 alin. (2) din Legea nr.80/1005 privind statutul cadrelor militare și sintagma „cu excepţia personalului militar în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special” din art.61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate sunt neconstituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Curtea Constituţională a României Dispoziții din Legea privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, neconstituționale 21 mai 2019 În ziua de 21 mai 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.2 alin. (1), (2) și (3) și art.6 alin. (1) din Legea nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 alin. (1) din Legea nr.364/2003 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare și a constatat că aceste dispoziții de lege sunt neconstituționale. Dispoziţiile art.6 alin. (1) au următorul conţinut: „Numirea, promovarea şi eliberarea poliţiştilor în/din funcţiile structurilor poliţiei judiciare se fac potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.” Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 alin. (1), (2), (3) din Legea nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Recurs în interesul legii Data la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru introducerea acţiunii în despăgubire de către persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal 24 iunie 2019 Potrivit deciziei nr. 22 în dosarul nr. 852/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 24 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 11 alin. (2) din acelaşi act normativ, data la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru introducerea acţiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei, nefiind legat în mod direct şi aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal şi nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia.” Aceasta este obligatorie, potrivit 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept privind noțiunea de „alcătuirea instanței”, motiv de contestație în anulare 3 iunie 2019 Potrivit minutei nr. 26, în dosarul nr. 545/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “Situaţia în care hotărârea redactată de unul dintre membrii completului de recurs este semnată doar de către judecătorul redactor, în timp ce, pentru ceilalţi membri, este semnată de către preşedintele completului sau de președintele instanţei, în condițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu se încadrează în ipoteza prevăzută de dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Zilele Baroului Cluj 2019 30 mai 2019 Astăzi am participat la #conferința “Dreptul la viață privată – aspecte contemporane” în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia Zilelor Baroului Cluj 2019. Anul acesta, Zilele Baroului Cluj au o semnificație specială, fiind dedicate celebrării împlinirii a 100 de ani de la înființarea la #Cluj a primului #Barou Român de #avocați din Transilvania. La conferință au participat în calitate de speakeri 6 #judecători la Curtea Europeană a Drepturilor Omului: Georges Ravarani, Paul Lemmens, Jolien Schukking, Carlo Ranzoni, Peter Paczolay, Iulia Antoanella Motoc; Mircea Ștefan Minea, judecător al Curții Constituționale a României; Mihail Udroiu, judecător la Curtea de Apel Oradea; Radu Chiriță, conf. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai.
Curtea Constituţională a României Prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, neconstituționale 28 mai 2019 Prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, neconstituționale În ziua de 28 mai 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, forma în vigoare anterioară modificării prin Legea nr.360/2006. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerţului, în condiţiile alin. (5) şi (6), se consideră bunuri abandonate.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, forma anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, este neconstituțional. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Recurs în interesul legii Salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice 24 iunie 2019 Potrivit deciziei nr. 21 în dosarul nr. 795/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 24 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din anexa nr. VII Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, intervalul de timp cuprins între data acordării gradului militar şi data absolvirii instituției militare de învățământ se ia în calcul la stabilirea de gradații, în măsura în care, anterior începerii studiilor sau în timpul desfășurării acestora, a fost acordat un grad militar în condițiile legii.” Aceasta este obligatorie, potrivit 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
