Drepturile şi obligaţiile salariatului Salariatul are, în principal, următoarele drepturi : dreptul la salarizare pentru munca depusă dreptul la repaus zilnic şi săptămânal dreptul la concediu de odihnă anual dreptul la egalitate de şanse şi de tratament dreptul la demnitate în muncă dreptul la securitate şi sănătate în muncă dreptul la acces la formarea profesională dreptul la informare şi consultare dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă dreptul la protecţie în caz de concediere dreptul la negociere colectivă şi individuală dreptul de a participa la acţiuni colective dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii : obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului obligaţia de a respecta disciplina muncii obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate obligaţia de a respecta secretul de serviciu alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Pentru contractul pe durată determinată Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi: 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.
Pentru contractul pe durată determinată Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi: 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.
Drepturile şi obligaţiile salariatului şi angajatorului Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Drepturile şi obligaţiile salariatului şi angajatorului Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Contractul pe durată determinată Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri: înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe. Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în forma scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie. Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni. În cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular. Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări. Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată. Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. Angajatorii sunt obligaţi să informeze salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii lor profesionale, şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii egale cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Această informare se face printr-un anunţ afişat la sediul angajatorului. O copie a anunţului se transmite de îndată sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor. Salariaţii cu contract individual de muncă pe durată determinată nu vor fi trataţi mai puţin favorabil decât salariaţii permanenţi comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de muncă, cu excepţia cazurilor în care tratamentul diferit este justificat de motive obiective. Mai multe informaţii despre contractul pe durată determinată găsiţi aici .
Înregistrarea contractului individual de muncă Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca şi persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia este prestată munca, denumita angajator. Contractele individuale de muncă se încheie în forma scrisă. Obligaţia de a încheia contractul de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Contractul individual de muncă încheiat de persoane fizice, societăţi comerciale cu capital privat, asociaţii cooperatiste, asociaţii familiale, asociaţii, fundaţii, organizaţii sindicale şi patronale şi orice alte organizaţii care sunt constituite şi funcţionează potrivit legislaţiei romane, va fi înregistrat, în format electronic, în registrului general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL). Înregistrarea şi transmiterea în registrul în formă electronică trebuie efectuată cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul parte în contract. La încetarea activităţii, registrului general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL) se va completa şi transmite la ITM, cel târziu la data încetării contractului de munca al salariatului parte în contract. Alte modificări intervenite pe parcursul executării contractului individual de munca se completează în registrului general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL) şi se transmit la ITM în termen de 5 zile de la data la care au intervenit aceste modificări.
Înregistrarea contractului individual de muncă Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca şi persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia este prestată munca, denumita angajator. Contractele individuale de muncă se încheie în forma scrisă. Obligaţia de a încheia contractul de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Contractul individual de muncă încheiat de persoane fizice, societăţi comerciale cu capital privat, asociaţii cooperatiste, asociaţii familiale, asociaţii, fundaţii, organizaţii sindicale şi patronale şi orice alte organizaţii care sunt constituite şi funcţionează potrivit legislaţiei romane, va fi înregistrat, în format electronic, în registrului general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL). Înregistrarea şi transmiterea în registrul în formă electronică trebuie efectuată cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul parte în contract. La încetarea activităţii, registrului general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL) se va completa şi transmite la ITM, cel târziu la data încetării contractului de munca al salariatului parte în contract. Alte modificări intervenite pe parcursul executării contractului individual de munca se completează în registrului general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL) şi se transmit la ITM în termen de 5 zile de la data la care au intervenit aceste modificări.
Contractul pe durată nedeterminată Contractul individual de muncă pe durata nedeterminată constituie regula. Durata nedeterminată a contractului nu afectează interesele salariatului ci, dimpotrivă, constituie o măsură de protecţie pentru el, având menirea de a asigura dreptul la stabilitate în muncă. De asemenea, nu afectează nici interesele angajatorului, asigurându-se astfel o mai bună planificare şi organizare a muncii, o modelare şi perfecţionare a calificării personalului.
Contractul pe durată nedeterminată Contractul individual de muncă pe durata nedeterminată constituie regula. Durata nedeterminată a contractului nu afectează interesele salariatului ci, dimpotrivă, constituie o măsură de protecţie pentru el, având menirea de a asigura dreptul la stabilitate în muncă. De asemenea, nu afectează nici interesele angajatorului, asigurându-se astfel o mai bună planificare şi organizare a muncii, o modelare şi perfecţionare a calificării personalului.
