Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Anularea amânării aplicării unei pedepse urmate de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante 7 mai 2019 Potrivit minutei nr. 13, dosar nr. 577/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 7 mai 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I penală, stabilind că: “În cazul anulării amânării aplicării unei pedepse, urmate de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante, termenul de supraveghere, stabilit potrivit dispoziţiilor art.92 din Codul penal, se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Deduceri pentru sponsorizări 23 aprilie 2019 Începând cu data de 1 aprilie 2019, contribuabilii care efectuează sponsorizări, acte de mecenat sau acordă burse private își pot deduce cheltuielile de sponsorizare dacă entitățile persoane juridice fară scop lucrativ sau unitățile de cult sponsorizate sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, organizat de ANAF. Înscrierea în Registru se realizează la solicitarea entității sau a unității de cult care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, prin depunerea formularului 163. Formularul 163 se completează cu ajutorul aplicației informatice disponibilă pe site-ul web al ANAF și se depune prin intermediul portalului e-guvernare.ro. Entitatea trebuie să îndeplinească cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii: a) desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria răspundere; b) şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege; c) nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile; d) a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege; e) nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală. La depunerea cererii de înscriere (Formularul163) contribuabilii primesc, în recipisă, indexul de depunere a formularului. Cererea de înscriere se soluționează, în principiu, în termen de 10 zile, iar înscrierea în Registru se realizează cu data comunicării Deciziei privind aprobarea/respingerea cererii. Pentru mai multe informații privind acest subiect, nu ezitați să contactati Ionaș Mihaela - Cabinet de Avocat.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Constatarea caracterului legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat prin hotărâre definitivă 17 aprilie 2019 Potrivit minutei nr. 11, dosar nr. 2309/107/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală, stabilind că: “În aplicarea art.539 alin. (2) din Codul de procedură penală caracterul legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat prin hotărâre definitivă, nu se poate stabili pe calea contestaţiei la executare întemeiată pe prevederile art.598 alin. (1) lit. d) sau art.598 alin. (1) lit.c) teza I din Codul de procedură penală.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.        

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 377 alin. (4) teza întâi și art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, neconstituționale 16 aprilie 2019 În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor  art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei. Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional, întrucât a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, s-a pronunțat şi asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art.377 alin.(4) teza întâi din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă.[...]”. Decizia este definitivă și general obligatorie.  

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, neconstituționale 16 aprilie 2019 În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.341 alin.(9) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „În cazul prevăzut la alin.(7) pct.2 lit.c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul şi intimaţii pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.”. În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară cu privire la dispoziția de începere a judecăţii referitor la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, pronunțată în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, este neconstituțională. Decizia este definitivă și general obligatorie.              

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Participant la comiterea unei infracţiuni și calitatea de subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 din Codul penal 17 aprilie 2019 Potrivit minutei nr. 10, nr.17643/4/2017 (3018/2018) pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, stabilind că: “Participantul la comiterea unei infracţiuni care a fost judecat separat de ceilalţi participanţi şi audiat ulterior ca martor, în cauza disjunsă, nu poate avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Participant la comiterea unei infracţiuni și calitatea de subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 din Codul penal 17 aprilie 2019 Potrivit minutei nr. 10, nr.17643/4/2017 (3018/2018) pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, stabilind că: “Participantul la comiterea unei infracţiuni care a fost judecat separat de ceilalţi participanţi şi audiat ulterior ca martor, în cauza disjunsă, nu poate avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 377 alin. (4) teza întâi și art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, neconstituționale 16 aprilie 2019 În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor  art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei. Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional, întrucât a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, s-a pronunțat şi asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art.377 alin.(4) teza întâi din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă.[...]”. Decizia este definitivă și general obligatorie.  

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale 16 aprilie 2019 În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor  art.126 alin.(4) - (6) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate. (5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora. (6) Măsurile prevăzute la alin.(1) se menţin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat.”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis: 1. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.126 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. 2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.126 alin.(4) și (5) din Codul de procedură penală. Decizia este definitivă și general obligatorie.    

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale 16 aprilie 2019 În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor  art.126 alin.(4) - (6) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate. (5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora. (6) Măsurile prevăzute la alin.(1) se menţin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat.”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis: 1. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.126 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. 2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.126 alin.(4) și (5) din Codul de procedură penală. Decizia este definitivă și general obligatorie.