Faza scrisă În trimiterile preliminare, instanţa naţională adresează Curţii de Justiţie întrebări privind interpretarea sau validitatea unei dispoziţii de dreptul Uniunii, în general sub forma unei decizii, în conformitate cu normele naţionale de procedură. După traducerea cererii în toate limbile Uniunii de Serviciul de traduceri al Curţii, grefa o comunică părţilor din acţiunea principală, precum şi tuturor statelor membre şi instituţiilor Uniunii. Grefa asigură publicarea în Jurnalul Oficial a unei comunicări care indică părţile în cauză şi conţinutul întrebărilor. Părţile, statele membre şi instituţiile Uniunii Europene au la dispoziţie două luni pentru a prezenta Curţii observaţii scrise. În acţiunile directe, Curtea trebuie sesizată printr-o cerere introductivă adresată grefei. Grefierul asigură publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei comunicări privind acţiunea, care indică motivele și concluziile reclamantului. În acelaşi timp, cererea introductivă este comunicată părţii adverse, care are la dispoziţie o lună pentru a depune un memoriu în apărare. Reclamantul poate depune o replică, pârâtul o duplică, termenul fiind, de fiecare dată, de o lună. Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate, cu excepţia situaţiei în care preşedintele acordă o prelungire a acestora.  În ambele tipuri de acţiuni, preşedintele şi primul avocat general desemnează un judecător raportor şi un avocat general însărcinaţi să urmărească desfăşurarea cauzei. În toate procedurile, după terminarea procedurii scrise, părţile pot să indice, în termen de trei săptămâni, dacă şi de ce doresc organizarea unei ședinţe de audiere a pledoariilor. Pe baza propunerii judecătorului raportor şi după ascultarea avocatului general, Curtea decide dacă trebuie luate în cauză măsuri de cercetare judecătorească, completul căruia ar trebui să-i fie repartizată cauza şi dacă este necesară organizarea unei şedinţe de audiere a pledoariilor. Data va fi stabilită de către preşedinte.

Faza scrisă În trimiterile preliminare, instanţa naţională adresează Curţii de Justiţie întrebări privind interpretarea sau validitatea unei dispoziţii de dreptul Uniunii, în general sub forma unei decizii, în conformitate cu normele naţionale de procedură. După traducerea cererii în toate limbile Uniunii de Serviciul de traduceri al Curţii, grefa o comunică părţilor din acţiunea principală, precum şi tuturor statelor membre şi instituţiilor Uniunii. Grefa asigură publicarea în Jurnalul Oficial a unei comunicări care indică părţile în cauză şi conţinutul întrebărilor. Părţile, statele membre şi instituţiile Uniunii Europene au la dispoziţie două luni pentru a prezenta Curţii observaţii scrise. În acţiunile directe, Curtea trebuie sesizată printr-o cerere introductivă adresată grefei. Grefierul asigură publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei comunicări privind acţiunea, care indică motivele și concluziile reclamantului. În acelaşi timp, cererea introductivă este comunicată părţii adverse, care are la dispoziţie o lună pentru a depune un memoriu în apărare. Reclamantul poate depune o replică, pârâtul o duplică, termenul fiind, de fiecare dată, de o lună. Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate, cu excepţia situaţiei în care preşedintele acordă o prelungire a acestora.  În ambele tipuri de acţiuni, preşedintele şi primul avocat general desemnează un judecător raportor şi un avocat general însărcinaţi să urmărească desfăşurarea cauzei. În toate procedurile, după terminarea procedurii scrise, părţile pot să indice, în termen de trei săptămâni, dacă şi de ce doresc organizarea unei ședinţe de audiere a pledoariilor. Pe baza propunerii judecătorului raportor şi după ascultarea avocatului general, Curtea decide dacă trebuie luate în cauză măsuri de cercetare judecătorească, completul căruia ar trebui să-i fie repartizată cauza şi dacă este necesară organizarea unei şedinţe de audiere a pledoariilor. Data va fi stabilită de către preşedinte.

Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona Statele membre, instituţiile UE sau orice persoane fizice sau juridice pot sesiza Curtea de Justiţie cu solicitarea de a controla legalitatea inactiunii Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei si Bancii Centrale European) sau a unui organ/oficiu/agentie a Uniunii. Ea nu poate fi introdusă decât după ce instituţiei respective i s-a solicitat să acţioneze. Atunci când s-a constatat nelegalitatea abţinerii, instituţia în cauză trebuie să pună capăt abţinerii de a acţiona, luând măsurile adecvate. Competenţa de a judeca acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona este împărţită între Curtea de Justiţie şi Tribunalul în funcţie de aceleaşi criterii precum acţiunea în anulare.

Orice persoană poate înainta Comisiei, în mod gratuit, o plângere împotriva unui stat membru cu privire la orice tip de măsuri (legi, acte cu putere de lege sau acte administrative), la absența unei măsuri sau la practici imputabile unui stat membru, pe care le consider incompatibile cu dreptul Uniunii. Petiționarii nu sunt obligați să demonstreze existența unui interes legitim pentru depunerea plângerii și nici să demonstreze că sunt afectați în mod principal și direct de măsură, de absența măsurii sau de practica pe care o supune atenției. Comisia va înregistra corespondența ca plângere. Ea poate decide dacă este necesar sau nu a se da curs unei plângeri.

Orice persoană poate înainta Comisiei, în mod gratuit, o plângere împotriva unui stat membru cu privire la orice tip de măsuri (legi, acte cu putere de lege sau acte administrative), la absența unei măsuri sau la practici imputabile unui stat membru, pe care le consider incompatibile cu dreptul Uniunii. Petiționarii nu sunt obligați să demonstreze existența unui interes legitim pentru depunerea plângerii și nici să demonstreze că sunt afectați în mod principal și direct de măsură, de absența măsurii sau de practica pe care o supune atenției. Comisia va înregistra corespondența ca plângere. Ea poate decide dacă este necesar sau nu a se da curs unei plângeri.

Recursul Curtea de Justiţie poate fi sesizată cu recursuri limitate la motive de drept, formulate împotriva hotărârilor şi a ordonanţelor Tribunalului. Dacă recursul este admisibil şi fondat, Curtea de Justiţie anulează decizia Tribunalului. În cazul în care cauza este în stare de a fi judecată, Curtea poate să o reţină spre soluţionare. În caz contrar, aceasta trimite cauza Tribunalului, care este ţinut de decizia pronunţată de Curte în recurs.

Recursul Curtea de Justiţie poate fi sesizată cu recursuri limitate la motive de drept, formulate împotriva hotărârilor şi a ordonanţelor Tribunalului. Dacă recursul este admisibil şi fondat, Curtea de Justiţie anulează decizia Tribunalului. În cazul în care cauza este în stare de a fi judecată, Curtea poate să o reţină spre soluţionare. În caz contrar, aceasta trimite cauza Tribunalului, care este ţinut de decizia pronunţată de Curte în recurs.

Reexaminarea   Hotărârile Tribunalului de Primă Instanţă care statuează asupra acţiunilor introduse împotriva hotărârilor Tribunalului Funcţiei Publice al Uniunii Europene pot, în mod excepţional, să facă obiectul unei reexaminări din partea Curţii de Justiţie.