Suspendarea provizorie a executării silite Dacă există urgenţă şi dacă s-a plătit cauţiunea , instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă rămâne indisponibilizată, chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul. Și în situaţia suspendării în cazuri urgente, plata cauţiunii trebuie făcută în prealabil soluţionării cererii de suspendare. În cazul admiterii cererii de suspendare provizorie, suspendarea îşi produce efectele de la data pronunţării încheierii instanţei, deoarece această încheiere este executorie. Actele de executare efectuate în ziua soluţionării cererii având ca obiect suspendarea provizorie a executării silite sunt desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare. Efectele suspendării executării silite sunt aplicabile indiferent de cadrul în care această măsură a fost dispusă de instanţa judecătorească.
Încetarea executării silite Executarea silită încetează dacă: s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri creditorul a renunţat la executare a fost desfiinţat titlul executoriu a fost anulată executarea. În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o încheiere, motivată în fapt şi în drept, cu menţionarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului şi debitorului. În cazul în care executarea silită nu mai poate fi efectuată sau continuată, creditorul a renunțat la executare sau a fost anulată executarea, executorul judecătoresc îi va remite personal creditorului sau reprezentantului său titlul executoriu.
Încetarea executării silite Executarea silită încetează dacă: s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri creditorul a renunţat la executare a fost desfiinţat titlul executoriu a fost anulată executarea. În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o încheiere, motivată în fapt şi în drept, cu menţionarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului şi debitorului. În cazul în care executarea silită nu mai poate fi efectuată sau continuată, creditorul a renunțat la executare sau a fost anulată executarea, executorul judecătoresc îi va remite personal creditorului sau reprezentantului său titlul executoriu.
Suspendarea executării în cazul exercitării contestaţiei în anulare şi a revizuirii Instanţa sesizată cu o contestaţie în anulare sau cu o revizuire poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare sau revizuire se cere, sub condiţia constituirii unei cauţiuni . Procedura aplicabilă este identică cu cea aplicabilă suspendării executării în cazul exercitării recursului.
Suspendarea executării în cazul exercitării contestaţiei în anulare şi a revizuirii Instanţa sesizată cu o contestaţie în anulare sau cu o revizuire poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare sau revizuire se cere, sub condiţia constituirii unei cauţiuni . Procedura aplicabilă este identică cu cea aplicabilă suspendării executării în cazul exercitării recursului.
Suspendarea executării în cazul exercitării recursului Recursul este o cale de atac nesuspensivă de executare. Prin derogare de la această regulă, această cale de atac suspendă de drept executarea hotărârilor pronunţate în cauzele privitoare la desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege . La cerere, instanţa sesizată cu judecata recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii. Cererea de suspendare se depune direct la instanţa de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs şi dovada depunerii cauţiunii . La formularea şi la judecata cererii de suspendare persoanele juridice trebuie să fie reprezentate de avocat sau, când este cazul, de consilierul juridic. În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanţa de recurs, se va alătura şi o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs. Cererea de suspendare a executării silite este supusă taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor printr-un agent procedural al instanţei sau prin alt salariat al acesteia, prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, sau, la cererea şi pe cheltuiala părţii interesate, în mod nemijlocit prin executori judecătoreşti sau prin servicii de curierat rapid. Termenul de judecată pentru care se face citarea se stabileşte astfel încât să nu treacă mai mult de 10 zile de la primirea cererii de suspendare. Cererea de suspendare a executării subsecventă recursului se soluţionează: de un complet anume constituit, format din 3 judecători, în condiţiile legii, în cazul în care cererea s-a depus înainte de ajungerea dosarului la instanţa de recurs de completul de filtru, după ce acesta a fost desemnat de completul care judecă recursul pe fond, în cazul în care s-a fixat termen în şedinţă publică. Completul se pronunţă, în cel mult 48 de ore de la judecată, printr-o încheiere motivată, care este definitivă. Pentru motive temeinice, instanţa de recurs poate reveni asupra suspendării acordate.
Suspendarea executării în cazul exercitării apelului Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanţă, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleaşi condiţii, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen. Termenul de apel şi introducerea căii de atac în termenul prevăzut de lege suspendă de drept executarea silită. Efectul suspensiv se menţine până la pronunţarea hotărârii de către instanţa de apel. Suspendarea executării nu se produce de drept în cazul hotărârilor care se bucură de executare provizorie, de drept sau încuviinţată de instanţa judecătorească. Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecăţii în apel. Cererea se depune la prima instanţă sau, după caz, la instanţa de apel. În această din urmă situaţie, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii. Cererea de suspendare a executării provizorii se judecă de către instanţa de apel, care poate încuviinţa suspendarea numai cu depunerea unei cauţiuni , în cuantumul pe care îl va fixa. Asupra cererii de suspendare instanţa de apel se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea apelului. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată. Termenul de exercitare este cel prevăzut de lege pentru hotărârea atacată, care va curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă. Până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin ordonanţă preşedinţială , chiar înainte de sosirea dosarului, însă tot numai cu depunerea unei cauţiuni în cuantumul fixat de instanţă.
Suspendarea executării în cazul exercitării apelului Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanţă, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleaşi condiţii, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen. Termenul de apel şi introducerea căii de atac în termenul prevăzut de lege suspendă de drept executarea silită. Efectul suspensiv se menţine până la pronunţarea hotărârii de către instanţa de apel. Suspendarea executării nu se produce de drept în cazul hotărârilor care se bucură de executare provizorie, de drept sau încuviinţată de instanţa judecătorească. Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecăţii în apel. Cererea se depune la prima instanţă sau, după caz, la instanţa de apel. În această din urmă situaţie, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii. Cererea de suspendare a executării provizorii se judecă de către instanţa de apel, care poate încuviinţa suspendarea numai cu depunerea unei cauţiuni , în cuantumul pe care îl va fixa. Asupra cererii de suspendare instanţa de apel se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea apelului. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată. Termenul de exercitare este cel prevăzut de lege pentru hotărârea atacată, care va curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă. Până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin ordonanţă preşedinţială , chiar înainte de sosirea dosarului, însă tot numai cu depunerea unei cauţiuni în cuantumul fixat de instanţă.
Împlinirea termenului de prescripţie Calculul duratei termenului de prescripție este diferențiat după cum acesta este stabilit pe ani, luni sau săptămâni, pe zile ori pe ore. Termenul stabilit pe săptămâni, luni sau ani se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, el se împlineşte în ultima zi a acestei luni. Mijlocul lunii se socoteşte a cincisprezecea zi. Dacă termenul este stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai multe luni şi jumătate, cele 15 zile se vor socoti la sfârşitul termenului. În cazul termenului stabilit pe zile, nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului. Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile. Dacă însă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. În cazul termenului stabilit pe ore nu se iau în calcul prima şi ultima oră a termenului. Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează. Această dispoziţie se aplică în cazul termenului stabilit pe zile, pe săptămâni, luni sau ani. Termenul de prescripţie extinctivă nu s-ar putea împlini într-o zi nelucrătoare, în schimb, termenul de prescripţie poate să înceapă într-o zi nelucrătoare. Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea la acel oficiu.
Împlinirea termenului de prescripţie Calculul duratei termenului de prescripție este diferențiat după cum acesta este stabilit pe ani, luni sau săptămâni, pe zile ori pe ore. Termenul stabilit pe săptămâni, luni sau ani se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, el se împlineşte în ultima zi a acestei luni. Mijlocul lunii se socoteşte a cincisprezecea zi. Dacă termenul este stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai multe luni şi jumătate, cele 15 zile se vor socoti la sfârşitul termenului. În cazul termenului stabilit pe zile, nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului. Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile. Dacă însă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. În cazul termenului stabilit pe ore nu se iau în calcul prima şi ultima oră a termenului. Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează. Această dispoziţie se aplică în cazul termenului stabilit pe zile, pe săptămâni, luni sau ani. Termenul de prescripţie extinctivă nu s-ar putea împlini într-o zi nelucrătoare, în schimb, termenul de prescripţie poate să înceapă într-o zi nelucrătoare. Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea la acel oficiu.
