Efectele acţiunii oblice Efectele acţiunii oblice trebuie analizate faţă de terţul pârât, față de debitorul pasiv şi faţă de creditorii debitorului pasiv. Efectele faţă de terţul pârât acţionat în judecată Creditorul exercită în locul debitorului drepturile pe care el le are împotriva terţului. Terţul acţionat în judecată va putea opune toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca şi împotriva debitorului. Nu este important dacă excepţiile sunt anterioare sau ulterioare introducerii acţiunii. Exercitarea acţiunii oblice nu indisponibilizează drepturile patrimoniale ale debitorului. Acesta poate dispune de aceste drepturi, iar actele încheiate cu privire la ele sunt opozabile creditorului, atunci când nu au un caracter fraudulos, chiar dacă ele au fost perfectate înainte sau după introducerea acţiunii . Efectele faţă de debitorul pasiv Dacă debitorul a fost introdus în proces, efectele hotărârii se vor răsfrânge şi asupra lui. În cazul în care nu a fost introdus în cauză, efectele hotărârii nu se produc şi faţă de debitor, el fiind un simplu terţ. Efectele faţă de creditorii debitorului Dacă acţiunea oblică este exercitată cu succes, se va evita micşorarea patrimoniului debitorului. Situaţia creată profită tuturor creditorilor. Hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii oblice profită tuturor creditorilor, fără nicio preferinţă în favoarea creditorului care a exercitat acţiunea.
Efectele acţiunii oblice Efectele acţiunii oblice trebuie analizate faţă de terţul pârât, față de debitorul pasiv şi faţă de creditorii debitorului pasiv. Efectele faţă de terţul pârât acţionat în judecată Creditorul exercită în locul debitorului drepturile pe care el le are împotriva terţului. Terţul acţionat în judecată va putea opune toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca şi împotriva debitorului. Nu este important dacă excepţiile sunt anterioare sau ulterioare introducerii acţiunii. Exercitarea acţiunii oblice nu indisponibilizează drepturile patrimoniale ale debitorului. Acesta poate dispune de aceste drepturi, iar actele încheiate cu privire la ele sunt opozabile creditorului, atunci când nu au un caracter fraudulos, chiar dacă ele au fost perfectate înainte sau după introducerea acţiunii . Efectele faţă de debitorul pasiv Dacă debitorul a fost introdus în proces, efectele hotărârii se vor răsfrânge şi asupra lui. În cazul în care nu a fost introdus în cauză, efectele hotărârii nu se produc şi faţă de debitor, el fiind un simplu terţ. Efectele faţă de creditorii debitorului Dacă acţiunea oblică este exercitată cu succes, se va evita micşorarea patrimoniului debitorului. Situaţia creată profită tuturor creditorilor. Hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii oblice profită tuturor creditorilor, fără nicio preferinţă în favoarea creditorului care a exercitat acţiunea.
Organizarea stării civile Exercitarea atribuţiilor de stare civilă este de competenţa serviciilor publice comunitare de evidenţa populaţiei care funcţionează la nivelul consiliilor comunelor, oraşelor şi municipiilor. Preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti şi secretarii consiliilor judeţene organizează prin serviciile de specialitate îndrumarea şi controlul asupra activităţii de stare civilă desfăşurate de serviciile publice comunitare. În exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Registrele de stare civilă se întocmesc în două exemplare, ambele originale, şi la completare se foloseşte o cerneală specială de culoare neagră. Actele se numerotează pe an calendaristic. Primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul public comunitar local unde a luat fiinţă registrul. Al doilea exemplar se înaintează la serviciul public comunitar al consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data când toate filele au fost completate . Cele două exemplare ale registrelor de stare civilă se trimit Arhivelor Statului după trecerea a peste 100 de ani de la data completării lor. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi înscrierea menţiunilor se fac la cerere, având în vedere declaraţia persoanei obligate la aceasta, sau din oficiu. Persoanele desemnate să întocmească acte de stare civilă sunt numite ofiţeri de stare civilă . Sunt ofiţeri de stare civilă: primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României comandanţii de nave şi aeronave. Atribuţiile de ofiţer de stare civilă ale primarului pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competenţă în acest domeniu. Șefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare pot delega exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă unuia dintre agenţii diplomatici sau unuia dintre funcţionarii consulari. Ofiţerul de stare civilă este abilitat să-şi exercite funcţia numai în circumscripţia administrativ-teritorială unde a fost numit. Domiciliul părţilor constituie un element determinant în ce priveşte competenţa teritorială a ofiţerului de stare civilă. Un alt element care atrage această competenţă este locul unde s-a întâmplat un fapt juridic. În ipoteza în care naşterea sau decesul au avut loc într-un mijloc de transport, dar înlăuntrul graniţelor României, actul respectiv de stare civilă se va întocmi de către ofiţerul de stare civilă al localitătii de coborâre sau de debarcare. Ofiţerii de stare civilă întocmesc acte de stare civilă pentru cetăţenii români, pentru persoanele fără cetăţenie, pentru cetăţenii străini dacă aceştia au domiciliul sau se află temporar în ţara noastră. Reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României în străinătate pot înregistra numai actele şi faptele de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi acolo. Comandanţii de nave înregistrează faptele de stare civilă care au loc pe nave în jurnalul de bord, iar comandanţii de aeronave în carnetul de drum. La bordul unei nave căsătoria se poate încheia numai între cetăţeni români şi numai dacă nava se află în apele teritoriale ale ţării noastre. Orice modificare care intervine în statutul civil al unei persoane ca urmare a întocmirii unui act de stare civilă, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sau printr-un act administrativ se comunică din oficiu în termen de 10 zile serviciului public comunitar local unde s-a întocmit actul de naştere, de căsătorie sau de deces al persoanei respective, în vederea înscrierii menţiunii corespunzătoare. Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate de naştere şi de căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali. Certificatele de deces se eliberează familiei decedatului. Dacă ofiţerul de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o mentiune ce intră în atribuţiile sale, persoana solicitantă poate să sesizeze judecătoria în raza căreia ea domiciliază pentru competentă soluţionare. Ofiţerul de stare civilă nu poate întocmi acte de stare civilă când este parte sau declarant. Ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a verifica realitatea conţinutului declaraţiilor şi este totodată obligat să verifice identitatea declarantului. După aceste verificări, actul de stare civilă trebuie semnat atât de ofiţerul de stare civilă, cât şi de declarant. Dacă declarantul nu poate semna se va face menţiune despre aceasta pe actul de stare civilă. În cazul în care atribuţiile ofiţerului de stare civilă sunt îndeplinite de persoane care nu au fost desemnate potrivit legii, aceste acte sunt lovite de nulitate absolută. Actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă, cu respectarea tuturor prevederilor legale sunt valabile chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. Actul de stare civilă încheiat de un ofiţer de stare civilă necompetent trebuie menţinut ca valabil dacă acea persoană a exercitat în mod public atribuţiunile respective. Este necesar ca beneficiarii acestor acte să nu fi cunoscut, în momentul întocmirii lor, lipsa calităţii de ofiţer de stare civilă a persoanei respective.
Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă se pot face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive. Actele de stare civilă reconstituite nu pot fi completate. Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise reprezintă sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale privind condiţiile de validitate ale acestor acte. Rectificarea şi completarea actelor de stare civilă reprezintă îndreptarea ori înlăturarea erorilor survenite în actele de stare civilă Modificarea actelor de stare civilă reprezintă înscrierea unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului. Hotărârea de anulare se pronunţă la cererea persoanei interesate, a serviciului public comunitar local, a consiliului judeţean ori a parchetului. Competenţa de soluţionare a unei asemenea cereri revine judecătoriei de la domiciliul reclamantului. Dispoziţiunile legale privind actele de stare civilă sunt de ordine publică, iar sancţiunea care intervine este nulitatea absolută a actului. Cazuri în care actele de stare civilă sunt lovite de nulitate sunt: înregistrarea s-a făcut de o persoană necompetentă înregistrarea nu s-a făcut în registrele de stare civilă în conformitate cu modelele stabilite prin lege înregistrarea are în vedere un act sau fapt juridic care nu s-a produs înregistrarea s-a făcut pe baza unui act juridic care ulterior a fost anulat înregistrarea prin reconstituire se anulează în cazul în care ulterior se procură actul original care a fost reconstituit. Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face din oficiu sau la cerere, dar numai în temeiul dispoziţiei primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă. Modificarea şi completarea actelor de stare civilă se face în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive. Starea civilă poate fi modificată în baza unei hotărâri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civilă numai dacă a fost formulată şi o acţiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. În cazul în care înregistrările din registru sunt corecte, dar este eronat sau incomplet doar certificatul de stare civilă, rectificarea sau completarea acestuia se efectuează de către primăria care l-a eliberat. În asemenea situaţii o simplă cerere adresată organului emitent este suficientă, nefiind nevoie de o hotărâre judecătorească. Întocmirea, anularea, completarea ori reconstituirea actelor de stare civilă, precum şi orice înscrieri făcute pe actele de stare civilă în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive sunt opozabile oricărei persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul, iar actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act juridic, precum şi înregistrarea făcută în baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară.
Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă se pot face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive. Actele de stare civilă reconstituite nu pot fi completate. Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise reprezintă sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale privind condiţiile de validitate ale acestor acte. Rectificarea şi completarea actelor de stare civilă reprezintă îndreptarea ori înlăturarea erorilor survenite în actele de stare civilă Modificarea actelor de stare civilă reprezintă înscrierea unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului. Hotărârea de anulare se pronunţă la cererea persoanei interesate, a serviciului public comunitar local, a consiliului judeţean ori a parchetului. Competenţa de soluţionare a unei asemenea cereri revine judecătoriei de la domiciliul reclamantului. Dispoziţiunile legale privind actele de stare civilă sunt de ordine publică, iar sancţiunea care intervine este nulitatea absolută a actului. Cazuri în care actele de stare civilă sunt lovite de nulitate sunt: înregistrarea s-a făcut de o persoană necompetentă înregistrarea nu s-a făcut în registrele de stare civilă în conformitate cu modelele stabilite prin lege înregistrarea are în vedere un act sau fapt juridic care nu s-a produs înregistrarea s-a făcut pe baza unui act juridic care ulterior a fost anulat înregistrarea prin reconstituire se anulează în cazul în care ulterior se procură actul original care a fost reconstituit. Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face din oficiu sau la cerere, dar numai în temeiul dispoziţiei primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă. Modificarea şi completarea actelor de stare civilă se face în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive. Starea civilă poate fi modificată în baza unei hotărâri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civilă numai dacă a fost formulată şi o acţiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. În cazul în care înregistrările din registru sunt corecte, dar este eronat sau incomplet doar certificatul de stare civilă, rectificarea sau completarea acestuia se efectuează de către primăria care l-a eliberat. În asemenea situaţii o simplă cerere adresată organului emitent este suficientă, nefiind nevoie de o hotărâre judecătorească. Întocmirea, anularea, completarea ori reconstituirea actelor de stare civilă, precum şi orice înscrieri făcute pe actele de stare civilă în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive sunt opozabile oricărei persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul, iar actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act juridic, precum şi înregistrarea făcută în baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară.
Înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă Înscrierea menţiunii de stabilire a filiaţiei pe actul de naştere şi de căsătorie şi de deces se face la cerere sau din oficiu pe baza actului de recunoaştere sau a hotărârii judecătoreşti definitive. Dacă prin hotărâre judecătorească s-a încuviinţat purtarea numelui de familie al părintelui faţă de care s-a stabilit filiaţia, menţiunea se înscrie şi pe actele de naştere ale copiilor, iar în cazul majorilor, numai la cererea acestora. Înregistrarea adopţiei se face prin întocmirea unui nou act de stare civilă pe baza hotărârii judecătoreşti de către serviciul de stare civilă competent care va întocmi un nou act de naştere al copilului adoptat în care adoptatorii vor fi trecuţi ca părinţii săi fireşti. Anularea sau desfacerea adopţiei dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă se înscrie, prin menţiune, pe actul de naştere iniţial sau pe cel întocmit în urma adopţiei, pe actul de căsătorie şi pe actele de naştere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar în cazul copiilor majori numai la cererea acestora. Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscriu prin menţiune pe actul de căsătorie şi pe cele de naştere ale foştilor soţi. Această menţiune se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofiţerul stării civile care a întocmit actul de deces, a hotărârii definitive ori la cererea persoanei interesate. Menţiunile privind acordarea şi pierderea cetăţeniei române se înscriu pe actul de naştere, pe cel de căsătorie, pe baza comunicării Ministerului Administraţiei şi Internelor. În cazul schimbării numelui, acesta se înscrie prin menţiune pe actele de stare civilă ale persoanei. La cererea persoanelor îndreptăţite, se eliberează certificatele de stare civilă cu menţiunile înscrise în actele de stare civilă, iar certificatele eliberate anterior se retrag şi se anulează.
Înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă Înscrierea menţiunii de stabilire a filiaţiei pe actul de naştere şi de căsătorie şi de deces se face la cerere sau din oficiu pe baza actului de recunoaştere sau a hotărârii judecătoreşti definitive. Dacă prin hotărâre judecătorească s-a încuviinţat purtarea numelui de familie al părintelui faţă de care s-a stabilit filiaţia, menţiunea se înscrie şi pe actele de naştere ale copiilor, iar în cazul majorilor, numai la cererea acestora. Înregistrarea adopţiei se face prin întocmirea unui nou act de stare civilă pe baza hotărârii judecătoreşti de către serviciul de stare civilă competent care va întocmi un nou act de naştere al copilului adoptat în care adoptatorii vor fi trecuţi ca părinţii săi fireşti. Anularea sau desfacerea adopţiei dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă se înscrie, prin menţiune, pe actul de naştere iniţial sau pe cel întocmit în urma adopţiei, pe actul de căsătorie şi pe actele de naştere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar în cazul copiilor majori numai la cererea acestora. Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscriu prin menţiune pe actul de căsătorie şi pe cele de naştere ale foştilor soţi. Această menţiune se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofiţerul stării civile care a întocmit actul de deces, a hotărârii definitive ori la cererea persoanei interesate. Menţiunile privind acordarea şi pierderea cetăţeniei române se înscriu pe actul de naştere, pe cel de căsătorie, pe baza comunicării Ministerului Administraţiei şi Internelor. În cazul schimbării numelui, acesta se înscrie prin menţiune pe actele de stare civilă ale persoanei. La cererea persoanelor îndreptăţite, se eliberează certificatele de stare civilă cu menţiunile înscrise în actele de stare civilă, iar certificatele eliberate anterior se retrag şi se anulează.
Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Cazurile în care se reconstituie actele de stare civilă sunt: registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse, în totalitate sau în parte actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acest act. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate solicita în următoarele cazuri: dacă întocmirea actului de naştere sau de deces a fost omisă sau refuzată, deşi au fost depuse actele necesare întocmirii acestuia dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă sau refuzată, deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. Cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă, însoţită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local competent să întocmească actul sau al locului de domiciliu al persoanei interesate în cazul când actul a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act. Această cerere se soluţionează în termen de 30 de zile prin dispoziţia primarului şi se comunică în termen de 10 zile de la data emiterii dispoziţiei. Această dispoziţie poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă. În cazul în care unul dintre exemplarele registrului de stare civilă este pierdut sau distrus, în totalitate ori în parte, acesta se înlocuieşte printr-o copie întocmită de pe registrul existent, care se certifică pentru conformitate de către ofiţerul de stare civilă.
Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Cazurile în care se reconstituie actele de stare civilă sunt: registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse, în totalitate sau în parte actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acest act. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate solicita în următoarele cazuri: dacă întocmirea actului de naştere sau de deces a fost omisă sau refuzată, deşi au fost depuse actele necesare întocmirii acestuia dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă sau refuzată, deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. Cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă, însoţită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local competent să întocmească actul sau al locului de domiciliu al persoanei interesate în cazul când actul a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act. Această cerere se soluţionează în termen de 30 de zile prin dispoziţia primarului şi se comunică în termen de 10 zile de la data emiterii dispoziţiei. Această dispoziţie poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă. În cazul în care unul dintre exemplarele registrului de stare civilă este pierdut sau distrus, în totalitate ori în parte, acesta se înlocuieşte printr-o copie întocmită de pe registrul existent, care se certifică pentru conformitate de către ofiţerul de stare civilă.
Reconstituirea actelor de stare civilă Dacă un act de stare civilă a existat, dar el nu poate fi procurat datorită unor împrejurări prevăzute de lege, se poate face reconstituirea lui. Aceste cazuri sunt: registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse , în totalitate sau în parte actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acel act. Procedura reconstituirii se referă numai la actele de naştere, căsătorie şi deces. Asupra cererii de reconstituire se statuează printr-o dispoziţie a primarului. Împotriva acesteia se poate face contestaţie la judecătoria în raza căreia îşi are sediul autoritatea emitentă. În ipoteza în care după reconstituire actul original este găsit, urmează a fi anulat actul reconstituit.
