Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Obligația instituției publice supuse desființării de a solicita de la ANFP lista funcțiilor publice vacante 19 aprilie 2016 Potrivit minutei deciziei nr. 12, dosar nr. 603/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în ambele situaţii reglementate de art. 99 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Obligația instituției publice supuse desființării de a solicita de la ANFP lista funcțiilor publice vacante 19 aprilie 2016 Potrivit minutei deciziei nr. 12, dosar nr. 603/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în ambele situaţii reglementate de art. 99 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Impozitul pe venituri din activități independente Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia situațiilor în care venitul net se determină pe baza normelor de venit. Venitul brut cuprinde: sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii; veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă; câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă; veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană; veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă; veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; să respecte regulile privind amortizarea ș.a. În cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii. Ministerul Finanțelor Publice elaborează nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, în conformitate cu activitățile din Clasificarea activităților din economia națională — CAEN. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București au următoarele obligații: stabilirea nivelului normelor de venit și publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica. Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligația să completeze corespunzător și să depună declarația privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real. Specificul impozitului pe venituri din activități independente este ca se determină conform contabilității în partidă simplă unde se aplică contabilitatea de trezorerie, adică veniturile sunt recunoscute la data încasării iar cheltuielile la data plății. Veniturile încasate și cheltuielile plătite sunt consemnate în Registrul de încasări și plăți. Pe baza acestuia se întocmește declarația anuală privind venitul realizat (formularul 200). Declarația privind venitul estimat se întocmește, de regulă, la începerea activității și, ulterior, când sunt modificări semnificative față de anul precedent.
Impozitul pe venituri din activități independente Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia situațiilor în care venitul net se determină pe baza normelor de venit. Venitul brut cuprinde: sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii; veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă; câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă; veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană; veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă; veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; să respecte regulile privind amortizarea ș.a. În cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii. Ministerul Finanțelor Publice elaborează nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, în conformitate cu activitățile din Clasificarea activităților din economia națională — CAEN. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București au următoarele obligații: stabilirea nivelului normelor de venit și publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica. Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligația să completeze corespunzător și să depună declarația privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real. Specificul impozitului pe venituri din activități independente este ca se determină conform contabilității în partidă simplă unde se aplică contabilitatea de trezorerie, adică veniturile sunt recunoscute la data încasării iar cheltuielile la data plății. Veniturile încasate și cheltuielile plătite sunt consemnate în Registrul de încasări și plăți. Pe baza acestuia se întocmește declarația anuală privind venitul realizat (formularul 200). Declarația privind venitul estimat se întocmește, de regulă, la începerea activității și, ulterior, când sunt modificări semnificative față de anul precedent.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” 30 iunie 2015 Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” Potrivit minutei nr. 25, dosar nr. 1228/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art.1 din Legea petrolului nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” 30 iunie 2015 Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” Potrivit minutei nr. 25, dosar nr. 1228/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art.1 din Legea petrolului nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Motivul special de revizuire prevăzut de Legea nr. 554/2004 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 45, în dosarul nr. Dosar nr. 1886/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 decembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronunţării acestora şi de împrejurarea invocării sau nu, în litigiul de bază, a dispoziţiilor de drept european preexistente, încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere. Termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este de o lună şi curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Motivul special de revizuire prevăzut de Legea nr. 554/2004 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 45, în dosarul nr. Dosar nr. 1886/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 decembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronunţării acestora şi de împrejurarea invocării sau nu, în litigiul de bază, a dispoziţiilor de drept european preexistente, încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere. Termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este de o lună şi curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Posibilitatea prefectului de a ataca în instanță acte administrative asimilate 10 octombrie 2016 Potrivit minutei deciziei nr. 26, dosar nr. 1276/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art. 3 – „Tutela administrativă” din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că prefectul nu poate ataca în faţa instanţelor de contencios administrativ refuzul (asimilat unui act administrativ, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004) consiliului local de a pune pe ordinea de zi a şedinţei şi de a lua act de încetarea de drept a mandatului de consilier local înainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresată potrivit atribuţiilor reglementate de dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Posibilitatea prefectului de a ataca în instanță acte administrative asimilate 10 octombrie 2016 Potrivit minutei deciziei nr. 26, dosar nr. 1276/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art. 3 – „Tutela administrativă” din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că prefectul nu poate ataca în faţa instanţelor de contencios administrativ refuzul (asimilat unui act administrativ, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004) consiliului local de a pune pe ordinea de zi a şedinţei şi de a lua act de încetarea de drept a mandatului de consilier local înainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresată potrivit atribuţiilor reglementate de dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
