Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Posibilitatea compensării construcțiilor cu teren prin procedura instituită de Legea nr. 165/2013 10 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 25, în dosarul nr. 1931/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Bunurile care pot fi oferite în compensare sunt terenurile, cu sau fără construcţii, şi construcţiile finalizate sau nefinalizate, indiferent de categoria în care se încadrează imobilele pentru care s-a formulat notificarea în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 12 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind aplicabile.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Posibilitatea compensării construcțiilor cu teren prin procedura instituită de Legea nr. 165/2013 10 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 25, în dosarul nr. 1931/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Bunurile care pot fi oferite în compensare sunt terenurile, cu sau fără construcţii, şi construcţiile finalizate sau nefinalizate, indiferent de categoria în care se încadrează imobilele pentru care s-a formulat notificarea în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 12 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind aplicabile.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Prelevarea probelor biologice de la inculpații minori cărora li s‐au aplicat măsuri educative 16 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 5 în dosarul nr. 6/2016 pronunţată în şedinţa publică din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, a stabilit că: "În cazul inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul National de Date Genetice Judiciare a profilului genetic." Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin.4 Cod procedură penală.
Recurs în interesul legii Prelevarea probelor biologice de la inculpații minori cărora li s‐au aplicat măsuri educative 16 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 5 în dosarul nr. 6/2016 pronunţată în şedinţa publică din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, a stabilit că: "În cazul inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul National de Date Genetice Judiciare a profilului genetic." Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin.4 Cod procedură penală.
Procedura partajului Procedura partajului judiciar parcurge, de regulă, două etape: admiterea în principiu şi partajul propriu-zis. Cu toate acestea, parcurgerea ambelor etape nu este obligatorie în toate procesele de partaj. În cazul în care instanţa are la dosar elemente probatorii suficiente, în baza cărora să treacă direct la soluţionarea pricinii în fond, nu mai este necesară etapa prealabilă a admiterii în principiu. Pronunţarea încheierii de admitere în principiu este necesară în cazurile în care, pentru formarea loturilor, sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente. Aprecierea cu privire la necesitatea de a parcurge sau nu ambele etape urmează a fi făcută de către instanţă, în funcţie de situaţia concretă din speţă. Nulitatea pentru neparcurgerea primei etape nu poate opera decât în cazul în care s-a produs părţii o vătămare ce nu poate fî înlăturată altfel.
Procedura partajului Procedura partajului judiciar parcurge, de regulă, două etape: admiterea în principiu şi partajul propriu-zis. Cu toate acestea, parcurgerea ambelor etape nu este obligatorie în toate procesele de partaj. În cazul în care instanţa are la dosar elemente probatorii suficiente, în baza cărora să treacă direct la soluţionarea pricinii în fond, nu mai este necesară etapa prealabilă a admiterii în principiu. Pronunţarea încheierii de admitere în principiu este necesară în cazurile în care, pentru formarea loturilor, sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente. Aprecierea cu privire la necesitatea de a parcurge sau nu ambele etape urmează a fi făcută de către instanţă, în funcţie de situaţia concretă din speţă. Nulitatea pentru neparcurgerea primei etape nu poate opera decât în cazul în care s-a produs părţii o vătămare ce nu poate fî înlăturată altfel.
Modificarea pensiei de întreținere Dacă se modifică mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, la cererea persoanei interesate – creditorul sau debitorul – instanţa modifică cuantumului pensiei de întreţinere. Astfel o poate mări, micşora sau poate hotărî încetarea plăţii pensiei de întreţinere. Dacă debitorul refuză să procedeze de bunăvoie la plata pensiei indexate, iar creditorul se adresează instanţei, valoarea indexată se va acorda nu doar de la data formulării acţiunii, ci de la data la care s-a împlinit termenul de 3 luni pentru indexare. Dacă pensia de întreţinere nu este stabilită procentual din veniturile lunare ale debitorului pensia de întreţinere se indexează cel puţin trimestrial în funcţie de rata inflaţiei. Reducerea sau încetarea întreţinerii au loc pe data ivirii cauzei, iar majorarea cuantumului întreţinerii are loc pe data introducerii acţiunii, afară de cazul în care întârzierea introducerii acesteia este imputabilă debitorului.
Modificarea pensiei de întreținere Dacă se modifică mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, la cererea persoanei interesate – creditorul sau debitorul – instanţa modifică cuantumului pensiei de întreţinere. Astfel o poate mări, micşora sau poate hotărî încetarea plăţii pensiei de întreţinere. Dacă debitorul refuză să procedeze de bunăvoie la plata pensiei indexate, iar creditorul se adresează instanţei, valoarea indexată se va acorda nu doar de la data formulării acţiunii, ci de la data la care s-a împlinit termenul de 3 luni pentru indexare. Dacă pensia de întreţinere nu este stabilită procentual din veniturile lunare ale debitorului pensia de întreţinere se indexează cel puţin trimestrial în funcţie de rata inflaţiei. Reducerea sau încetarea întreţinerii au loc pe data ivirii cauzei, iar majorarea cuantumului întreţinerii are loc pe data introducerii acţiunii, afară de cazul în care întârzierea introducerii acesteia este imputabilă debitorului.
Incompatibilitate ratione loci Compatibilitatea ratione loci presupune ca pretinsa încălcare a Convenţiei să fi avut loc în jurisdicţia statului pârât sau pe teritoriul controlat în mod efectiv de acest stat. Dacă cererile se referă la fapte care s-au produs pe un teritoriu exterior celui al statului contractant şi nu există nicio legătură între aceste fapte şi orice autoritate aflată sub jurisdicţia statului contractant, aceste cereri vor fi respinse ca fiind incompatibile ratione loci cu Convenţia. Un stat este răspunzător de actele reprezentanţilor săi diplomatici şi consulari în străinătate şi nu este vorba de incompatibilitate ratione loci în privinţa misiunilor diplomatice sau a unor acte săvârşite la bordul unor aeronave înmatriculate în statul respectiv sau pe nave care arborează pavilionul acestuia. Guvernul poate invoca o excepţie preliminară privind incompatibilitatea ratione loci a cererii. O asemenea excepţie va fi examinată în temeiul art. 1 din Convenţie.
Incompatibilitate ratione loci Compatibilitatea ratione loci presupune ca pretinsa încălcare a Convenţiei să fi avut loc în jurisdicţia statului pârât sau pe teritoriul controlat în mod efectiv de acest stat. Dacă cererile se referă la fapte care s-au produs pe un teritoriu exterior celui al statului contractant şi nu există nicio legătură între aceste fapte şi orice autoritate aflată sub jurisdicţia statului contractant, aceste cereri vor fi respinse ca fiind incompatibile ratione loci cu Convenţia. Un stat este răspunzător de actele reprezentanţilor săi diplomatici şi consulari în străinătate şi nu este vorba de incompatibilitate ratione loci în privinţa misiunilor diplomatice sau a unor acte săvârşite la bordul unor aeronave înmatriculate în statul respectiv sau pe nave care arborează pavilionul acestuia. Guvernul poate invoca o excepţie preliminară privind incompatibilitatea ratione loci a cererii. O asemenea excepţie va fi examinată în temeiul art. 1 din Convenţie.
