Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului 9 decembrie 2019 Potrivit minutei nr. 62, în dosarul nr. 2075/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „dacă îşi continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învăţământ de zi” se interpretează în sensul că persoana aflată în continuarea studiilor care se înscrie la o nouă facultate/specializare beneficiază de protecţie specială în condiţiile prevăzute de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, în măsura în care programul corespunzător de studii universitare de licenţă, conform art. 140 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările următoare, la care s-a înscris iniţial nu este finalizat.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului 9 decembrie 2019 Potrivit minutei nr. 62, în dosarul nr. 2075/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „dacă îşi continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învăţământ de zi” se interpretează în sensul că persoana aflată în continuarea studiilor care se înscrie la o nouă facultate/specializare beneficiază de protecţie specială în condiţiile prevăzute de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, în măsura în care programul corespunzător de studii universitare de licenţă, conform art. 140 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările următoare, la care s-a înscris iniţial nu este finalizat.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Procurorul de ședință în cauzele de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție 26 februarie 2019 Potrivit minutei nr. 3, dosar nr. 3394/1/2018 conexat cu 77/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2019, ÎCCJ a admis sesizările formulate de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art.888 alin.(2) din Legea nr.304/2004, participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor de justiţie, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.    

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Procurorul de ședință în cauzele de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție 26 februarie 2019 Potrivit minutei nr. 3, dosar nr. 3394/1/2018 conexat cu 77/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2019, ÎCCJ a admis sesizările formulate de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art.888 alin.(2) din Legea nr.304/2004, participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor de justiţie, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.    

Grupul european de interes economic În Preambulul Regulamentului nr. 2137/85 se arată că, pentru persoane fizice, societăţi comerciale sau alte entităţi juridice, s-a creat un cadru juridic care să faciliteze adaptarea activităţilor lor la condiţiile economice ale UE, precum şi cooperarea eficientă a acestora la nivel transfrontalier. Conform dispoziţiilor Regulamentului nr. 2137/85 (art. 4 alin. 1), pot avea calitatea de membrii ai grupului european de interes economic: ·         societăţile, precum şi alte entităţi de drept public sau privat, constituite potrivit legislaţiei unui stat membru şi care au sediul statutar sau legal şi administraţia centrală în cadrul Uniunii Europene ·         persoane fizice care exercită în UE o activitate industrială, comercială, meşteşugărească, agricolă, sau care oferă servicii profesionale ori de altă natură în Uniunea Europeană. Potrivit art. 4 alin. 2 din Regulamentul nr. 2137/85, un grup european de interes economic trebuie să fie compus din cel puţin: -      două societăţi sau alte entităţi juridice care au administraţia centrală în state membre diferite sau -      două persoane fizice care îşi desfăşoară activităţile principale în state membre diferite sau -      o societate sau altă entitate juridică şi o persoană fizică, dintre care prima are administraţia centrală într-un stat membru, iar cea de-a doua îşi desfăşoară activitatea principală în alt stat membru.

Grupul european de interes economic În Preambulul Regulamentului nr. 2137/85 se arată că, pentru persoane fizice, societăţi comerciale sau alte entităţi juridice, s-a creat un cadru juridic care să faciliteze adaptarea activităţilor lor la condiţiile economice ale UE, precum şi cooperarea eficientă a acestora la nivel transfrontalier. Conform dispoziţiilor Regulamentului nr. 2137/85 (art. 4 alin. 1), pot avea calitatea de membrii ai grupului european de interes economic: ·         societăţile, precum şi alte entităţi de drept public sau privat, constituite potrivit legislaţiei unui stat membru şi care au sediul statutar sau legal şi administraţia centrală în cadrul Uniunii Europene ·         persoane fizice care exercită în UE o activitate industrială, comercială, meşteşugărească, agricolă, sau care oferă servicii profesionale ori de altă natură în Uniunea Europeană. Potrivit art. 4 alin. 2 din Regulamentul nr. 2137/85, un grup european de interes economic trebuie să fie compus din cel puţin: -      două societăţi sau alte entităţi juridice care au administraţia centrală în state membre diferite sau -      două persoane fizice care îşi desfăşoară activităţile principale în state membre diferite sau -      o societate sau altă entitate juridică şi o persoană fizică, dintre care prima are administraţia centrală într-un stat membru, iar cea de-a doua îşi desfăşoară activitatea principală în alt stat membru.

Dividendele Dividendele sunt cote-părţi din profit determinate potrivit legii ce se plătesc fiecărui asociat. Ele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. Dividendele plătite contrar dispoziţiilor legii se restituie, dacă societatea dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască. Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar prevederilor legii, se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel. Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. 

Dividendele Dividendele sunt cote-părţi din profit determinate potrivit legii ce se plătesc fiecărui asociat. Ele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. Dividendele plătite contrar dispoziţiilor legii se restituie, dacă societatea dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască. Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar prevederilor legii, se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel. Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. 

Curtea Constituțională a României. Confirmarea redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară „fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului”. În ziua de 23 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin.(4) din Codul 26 iunie 2015 În ziua de 23 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin.(4) din Codul de procedură penală, conform cărora "Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă." În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.335 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale cu privire la soluţia legislativă conform căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului". Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituțională a României. Confirmarea redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară „fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului”. În ziua de 23 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin.(4) din Codul 26 iunie 2015 În ziua de 23 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin.(4) din Codul de procedură penală, conform cărora "Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă." În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.335 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale cu privire la soluţia legislativă conform căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului". Decizia este definitivă și general obligatorie.