Lămuriri despre plata impozitelor și taxelor locale și depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidențiale 19 ianuarie 2016 Printr-un comunicat de presă, Ministerul Finanțelor Publice a adus lămuriri cu privire la persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidențiale și care au obligația de a depune declarații cu privire la aceastea începând cu data de 1 ianuarie 2016.                                                                          Prin comunicatul din data de 11.01.2016, Ministerul Finanțelor Publice a făcut următoarele precizări: „Persoanele fizice care din 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri NEREZIDEȚIALE sau clădiri cu DESTINAȚIE MIXTĂ au obligația să depună o declarație, până la data de 31 martie 2016, conform Modelului 2016 - ITL aprobat prin ordinul comun MFP/MDRAP nr.4087/2069 din 22 decembrie 2015 publicat în MO nr.972/29.12.2015. Exemplu: în cazul în care am o locuință cu destinatie mixtă (în apartament) unde am înregistrat un sediu social ca persoana fizică autorizată sau ca un SRL, chiar dacă nu-mi desfășor activitatea acolo, trebuie să depun această declarație până la 31.03.2016. Așadar, NU toate persoanele fizice trebuie să depună această declarație! În ceea ce privește terenul de sub casă, acesta se impozitează în funcție de rangul localității și zona în care se gasește imobilul, conform art.465, alin.2 din Legea nr.227/2015, privind Codul Fiscal. Impozitul este cel aferent terenului cu construcție.” Potrivit art. 453 din Legea nr.227/2015 privind Noul Codul Fiscal sunt definite: clădirea - orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite clădirea-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri, pivniţe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea clădirea cu destinaţie mixtă - clădire folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial clădirea nerezidenţială - orice clădire care nu este rezidenţială clădirea rezidenţială - construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii. Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă , aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice , impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii clădirii, cota impozitului pe clădiri fiind stabilită prin hotărâre a consiliului local, iar la nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice , impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică , impozitul se calculează conform regulilor aplicabile calcului impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică , impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor regulilor aplicabile calcului impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. Valoarea clădirilor nerezidenţiale poate fi: valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

Lămuriri despre plata impozitelor și taxelor locale și depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidențiale 19 ianuarie 2016 Printr-un comunicat de presă, Ministerul Finanțelor Publice a adus lămuriri cu privire la persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidențiale și care au obligația de a depune declarații cu privire la aceastea începând cu data de 1 ianuarie 2016.                                                                          Prin comunicatul din data de 11.01.2016, Ministerul Finanțelor Publice a făcut următoarele precizări: „Persoanele fizice care din 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri NEREZIDEȚIALE sau clădiri cu DESTINAȚIE MIXTĂ au obligația să depună o declarație, până la data de 31 martie 2016, conform Modelului 2016 - ITL aprobat prin ordinul comun MFP/MDRAP nr.4087/2069 din 22 decembrie 2015 publicat în MO nr.972/29.12.2015. Exemplu: în cazul în care am o locuință cu destinatie mixtă (în apartament) unde am înregistrat un sediu social ca persoana fizică autorizată sau ca un SRL, chiar dacă nu-mi desfășor activitatea acolo, trebuie să depun această declarație până la 31.03.2016. Așadar, NU toate persoanele fizice trebuie să depună această declarație! În ceea ce privește terenul de sub casă, acesta se impozitează în funcție de rangul localității și zona în care se gasește imobilul, conform art.465, alin.2 din Legea nr.227/2015, privind Codul Fiscal. Impozitul este cel aferent terenului cu construcție.” Potrivit art. 453 din Legea nr.227/2015 privind Noul Codul Fiscal sunt definite: clădirea - orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite clădirea-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri, pivniţe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea clădirea cu destinaţie mixtă - clădire folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial clădirea nerezidenţială - orice clădire care nu este rezidenţială clădirea rezidenţială - construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii. Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă , aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice , impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii clădirii, cota impozitului pe clădiri fiind stabilită prin hotărâre a consiliului local, iar la nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice , impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică , impozitul se calculează conform regulilor aplicabile calcului impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică , impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor regulilor aplicabile calcului impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. Valoarea clădirilor nerezidenţiale poate fi: valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

Acordarea unor facilităţi fiscale În M. Of. nr. 785 din data de 21 octombrie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale. 25 octombrie 2015 În M. Of. nr. 785 din data de 21 octombrie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale. Potrivit noilor reglementări, se anulează penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: toate obligaţiile de plată principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 31 martie 2016, inclusiv; o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată prevăzute mai sus, stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale se stinge prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 30 iunie 2016, inclusiv; este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege o cotă de 45,8% din dobânzile datorate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale şi stabilite prin decizii comunicate după această dată, până la termenul de plată prevăzut de art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală (pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii); sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege toate obligaţiile de plată principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016, inclusiv, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere şi a cotei de 54,2% din dobânzi; contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor; contribuabilul depune cererea de anulare a accesoriilor până la data de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sancţiunea decăderii. De asemenea, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute în actul normativ, se anulează și următoarele obligații fiscale: penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente diferenţelor de obligaţii de plată declarate suplimentar de contribuabili prin declaraţie rectificativă prin care se corectează obligaţiile de plată principale cu scadenţe anterioare datei de 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central; penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi stinse până la această dată, administrate de organul fiscal central; penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale administrate de organul fiscal central, cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi individualizate în decizii de impunere emise urmare unei inspecţii fiscale în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Contribuabilii care intenţionează să beneficieze de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit ordonanţei de urgenţă pot notifica organul fiscal competent cu privire la această intenţie, până cel mai târziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Prevederile ordonanţei de urgenţă nu se aplică pentru obligaţiile de plată rezultate din raporturi juridice contractuale şi acestea nu sunt luate în calcul pentru acordarea anulării obligaţiilor de plată accesorii, cu excepţia redevenţelor miniere, a redevenţelor petroliere şi a redevenţelor rezultate din contracte de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului. Prevederile ordonanței de urgență sunt aplicabile şi pentru o cotă de 77,1% din majorările de întârziere datorate de contribuabili până la data intrării în vigoare a OUG nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În cazul obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, prevederile ordonanţei de urgenţă se aplică dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi. În acest caz, anularea vizează o cotă de până la 73,3% din majorările de întârziere, datorate ca urmare a neachitării la termen a obligaţiilor de plată restante datorate bugetelor locale. Obligaţiile de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi transmise organului de executare fiscală în vederea recuperării, cu excepţia amenzilor, nu sunt luate în calcul în vederea acordării anulării obligaţiilor de plată accesorii de către organul fiscal central. Noile reglementări sunt aplicabile şi în cazul obligaţiilor de plată principale stabilite prin acte administrative emise de instituţii sau autorităţi publice şi care, potrivit legii, se transmit spre recuperare organului fiscal central. În acest caz, cererea de anulare a accesoriilor se depune şi se soluţionează de către instituţia sau autoritatea publică ce a emis actul administrativ. Contribuabilii care, la data de 31 martie 2016, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluţionare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal respinge total sau parţial rambursarea beneficiază de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit ordonanţei de urgenţă, dacă achită obligaţiile de plată de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele individualizate în cererea de rambursare, în 30 de zile de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.

Acordarea unor facilităţi fiscale În M. Of. nr. 785 din data de 21 octombrie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale. 25 octombrie 2015 În M. Of. nr. 785 din data de 21 octombrie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale. Potrivit noilor reglementări, se anulează penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: toate obligaţiile de plată principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 31 martie 2016, inclusiv; o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată prevăzute mai sus, stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale se stinge prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 30 iunie 2016, inclusiv; este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege o cotă de 45,8% din dobânzile datorate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale şi stabilite prin decizii comunicate după această dată, până la termenul de plată prevăzut de art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală (pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii); sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege toate obligaţiile de plată principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016, inclusiv, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere şi a cotei de 54,2% din dobânzi; contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor; contribuabilul depune cererea de anulare a accesoriilor până la data de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sancţiunea decăderii. De asemenea, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute în actul normativ, se anulează și următoarele obligații fiscale: penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente diferenţelor de obligaţii de plată declarate suplimentar de contribuabili prin declaraţie rectificativă prin care se corectează obligaţiile de plată principale cu scadenţe anterioare datei de 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central; penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi stinse până la această dată, administrate de organul fiscal central; penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale administrate de organul fiscal central, cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi individualizate în decizii de impunere emise urmare unei inspecţii fiscale în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Contribuabilii care intenţionează să beneficieze de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit ordonanţei de urgenţă pot notifica organul fiscal competent cu privire la această intenţie, până cel mai târziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Prevederile ordonanţei de urgenţă nu se aplică pentru obligaţiile de plată rezultate din raporturi juridice contractuale şi acestea nu sunt luate în calcul pentru acordarea anulării obligaţiilor de plată accesorii, cu excepţia redevenţelor miniere, a redevenţelor petroliere şi a redevenţelor rezultate din contracte de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului. Prevederile ordonanței de urgență sunt aplicabile şi pentru o cotă de 77,1% din majorările de întârziere datorate de contribuabili până la data intrării în vigoare a OUG nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În cazul obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, prevederile ordonanţei de urgenţă se aplică dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi. În acest caz, anularea vizează o cotă de până la 73,3% din majorările de întârziere, datorate ca urmare a neachitării la termen a obligaţiilor de plată restante datorate bugetelor locale. Obligaţiile de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi transmise organului de executare fiscală în vederea recuperării, cu excepţia amenzilor, nu sunt luate în calcul în vederea acordării anulării obligaţiilor de plată accesorii de către organul fiscal central. Noile reglementări sunt aplicabile şi în cazul obligaţiilor de plată principale stabilite prin acte administrative emise de instituţii sau autorităţi publice şi care, potrivit legii, se transmit spre recuperare organului fiscal central. În acest caz, cererea de anulare a accesoriilor se depune şi se soluţionează de către instituţia sau autoritatea publică ce a emis actul administrativ. Contribuabilii care, la data de 31 martie 2016, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluţionare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal respinge total sau parţial rambursarea beneficiază de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit ordonanţei de urgenţă, dacă achită obligaţiile de plată de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele individualizate în cererea de rambursare, în 30 de zile de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.

Curtea Constituţională a României Legea pensiilor speciale pentru aleșii locali, neconstituțională 20 iulie 2016 În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale a soluționat, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele sesizări de neconstituţionalitate formulate de Guvernul României sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali este neconstituțională. Curtea a reţinut că, prin Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, pronunţată în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său. În urma deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziţii ale legii constatate ca fiind neconstituţională şi a adoptat din nou legea anterior menţionată. Parlamentul nu avea competenţa de a reexamina doar dispoziţii punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă pentru a se respecta prevederile art.147 alin.(2) din Constituţie. De asemenea, Curtea a constatat că, prin soluţiile legislative alese, Parlamentul nu a respectat întru totul exigenţele constituţionale stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr.22 din 20 ianuarie 2016. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la exigenţele constituţionale referitoare la: - claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, conţinutul normativ al legii reglementând lacunar şi defectuos atât stabilirea modului de calcul al indemnizației pentru limită de vârstă, în situaţia în care subiecţii dreptului au îndeplinit mai multe tipuri de mandate (primar, viceprimar, preşedinte şi/sau vicepreşedinte al consiliului judeţean), cât şi natura juridică a acesteia; - egalitatea în drepturi, legea acordând beneficiul indemnizaţiei pentru limită de vârstă numai în privinţa anumitor aleşi locali; - indicarea sursei de finanţare a noii cheltuieli bugetare, întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susţină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României Legea pensiilor speciale pentru aleșii locali, neconstituțională 20 iulie 2016 În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale a soluționat, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele sesizări de neconstituţionalitate formulate de Guvernul României sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali este neconstituțională. Curtea a reţinut că, prin Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, pronunţată în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său. În urma deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziţii ale legii constatate ca fiind neconstituţională şi a adoptat din nou legea anterior menţionată. Parlamentul nu avea competenţa de a reexamina doar dispoziţii punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă pentru a se respecta prevederile art.147 alin.(2) din Constituţie. De asemenea, Curtea a constatat că, prin soluţiile legislative alese, Parlamentul nu a respectat întru totul exigenţele constituţionale stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr.22 din 20 ianuarie 2016. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la exigenţele constituţionale referitoare la: - claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, conţinutul normativ al legii reglementând lacunar şi defectuos atât stabilirea modului de calcul al indemnizației pentru limită de vârstă, în situaţia în care subiecţii dreptului au îndeplinit mai multe tipuri de mandate (primar, viceprimar, preşedinte şi/sau vicepreşedinte al consiliului judeţean), cât şi natura juridică a acesteia; - egalitatea în drepturi, legea acordând beneficiul indemnizaţiei pentru limită de vârstă numai în privinţa anumitor aleşi locali; - indicarea sursei de finanţare a noii cheltuieli bugetare, întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susţină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Regimul de executare trebuie să asigure respectarea şi protejarea vieţii, sănătăţii, demnităţii persoanelor condamnate, drepturile şi libertăţile permise de lege fără a cauza suferinţe fizice suplimentare şi fără a înjosi persoana condamnată. În cadrul regimului de executare, condamnaţii prestează, cu acordul lor, o muncă utilă, numărul zilelor de muncă luându-se în calcul la reducerea pedepsei. Condamnaţii pot să treacă de la un regim la altul de detenție. Minorilor nu li se pot aplica pedepse, doar măsuri educative, astfelîn cazul lor aplică niciunul din regimurile de executare. Regimul de maximă siguranţă este aplicat persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani.  Aceste persoane sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere, fiind escortate permanent în interiorul penitenciarului. Ele sunt cazate individual, iar atunci când prestează o muncă sau desfăşoară activităţi culturale, educative, terapeutice, de consiliere psihologică sau socială, o fac în grupuri mici, sub supraveghere continuă şi doar în interiorul penitenciarului. Datorită severităţii sale, regimul nu se aplică persoanelor care au împlinit 65 de ani, femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil de până la un an, persoanelor care au gradul I de invaliditate, precum și celor cu afecțiuni locomotorii grave. Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la o pedeapsă mai mare de 3 ani şi până la 13 ani.  Aceste persoane sunt cazate, de regulă, în comun, iar munca şi activităţile culturale, educative, terapeutice, o fac în grupuri în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere. Persoanele încadrate în acest regim pot executa muncă în afara penitenciarului, dar sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului. Regimul semi-deschis se aplică persoanelor condamnate la închisoarea mai mare de 1 an şi până la 3 ani.  Ele sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestează muncă şi desfăşoară activităţile educative, terapeutice, sub supraveghere, însă în grupuri şi în spaţii care rămân deschise în timpul zilei. Acestea pot presta muncă şi în afara penitenciarului, sub supraveghere, inclusiv electronică. Regimul deschis se aplică pentru condamnaţii la pedeapsa închisorii de cel mult 1 an. Persoanele sunt cazate în comun, se deplasează neînsoţite în interiorul penitenciarului, iar munca şi activităţile le desfăşoară şi în afara penitenciarului, chiar fără supraveghere.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Regimul de executare trebuie să asigure respectarea şi protejarea vieţii, sănătăţii, demnităţii persoanelor condamnate, drepturile şi libertăţile permise de lege fără a cauza suferinţe fizice suplimentare şi fără a înjosi persoana condamnată. În cadrul regimului de executare, condamnaţii prestează, cu acordul lor, o muncă utilă, numărul zilelor de muncă luându-se în calcul la reducerea pedepsei. Condamnaţii pot să treacă de la un regim la altul de detenție. Minorilor nu li se pot aplica pedepse, doar măsuri educative, astfelîn cazul lor aplică niciunul din regimurile de executare. Regimul de maximă siguranţă este aplicat persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani.  Aceste persoane sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere, fiind escortate permanent în interiorul penitenciarului. Ele sunt cazate individual, iar atunci când prestează o muncă sau desfăşoară activităţi culturale, educative, terapeutice, de consiliere psihologică sau socială, o fac în grupuri mici, sub supraveghere continuă şi doar în interiorul penitenciarului. Datorită severităţii sale, regimul nu se aplică persoanelor care au împlinit 65 de ani, femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil de până la un an, persoanelor care au gradul I de invaliditate, precum și celor cu afecțiuni locomotorii grave. Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la o pedeapsă mai mare de 3 ani şi până la 13 ani.  Aceste persoane sunt cazate, de regulă, în comun, iar munca şi activităţile culturale, educative, terapeutice, o fac în grupuri în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere. Persoanele încadrate în acest regim pot executa muncă în afara penitenciarului, dar sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului. Regimul semi-deschis se aplică persoanelor condamnate la închisoarea mai mare de 1 an şi până la 3 ani.  Ele sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestează muncă şi desfăşoară activităţile educative, terapeutice, sub supraveghere, însă în grupuri şi în spaţii care rămân deschise în timpul zilei. Acestea pot presta muncă şi în afara penitenciarului, sub supraveghere, inclusiv electronică. Regimul deschis se aplică pentru condamnaţii la pedeapsa închisorii de cel mult 1 an. Persoanele sunt cazate în comun, se deplasează neînsoţite în interiorul penitenciarului, iar munca şi activităţile le desfăşoară şi în afara penitenciarului, chiar fără supraveghere.

Contractul de credit sub forma "descoperit de cont" În cazul contractelor de credit sub forma "descoperit de cont" pe baza cărora creditul trebuie rambursat la cerere sau într-o perioadă de maximum 3 luni, următoarele informaţii se specifică în mod clar şi concis: tipul de credit identitatea şi adresa sediului social şi a punctului de lucru/adresa de domiciliu a părţilor contractante, precum şi, după caz, identitatea şi adresa sediului social şi/sau a punctului de lucru ori, după caz, adresa de domiciliu a intermediarului de credit implicat durata contractului de credit valoarea totală a creditului şi condiţiile care reglementează tragerea rata dobânzii aferente creditului condiţiile care guvernează aplicarea ratei dobânzii aferente creditului, formula de calcul a acesteia, precum şi termenele, condiţiile şi procedura pentru modificarea ratei dobânzii aferente creditului şi, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanţe diferite, informaţiile prevăzute anterior privind toate ratele dobânzii aplicabile dobânda anuală efectivă şi costul total al creditului pentru consumator, calculate la momentul încheierii contractului de credit. Se menţionează toate ipotezele folosite pentru calcularea respectivei rate o menţiune conform căreia consumatorului i se poate solicita în orice moment rambursarea integrală, la cerere, a creditului, dar nu mai puţin de 15 zile de la data solicitării informaţii cu privire la costurile aplicabile încă de la momentul încheierii contractului de credit, precum şi condiţiile în care pot fi modificate aceste costuri. În cazul unui contract de credit care are ca obiect un împrumut acordat sub forma "descoperit de cont" consumatorul este informat în mod regulat prin intermediul unui extras de cont pe hârtie sau pe alt suport durabil. Extrasul de cont conţine următoarele informaţii: perioada exactă la care se referă extrasul de cont cuantumurile şi datele tragerilor soldul din extrasul anterior şi data acestuia noul sold datele şi sumele plăţilor efectuate de consummator rata dobânzii aferente creditului aplicată orice costuri care au fost aplicate după caz, suma minimă de plată. În plus, consumatorul este informat cu privire la creşterea ratei dobânzii aferente creditului sau cu privire la creşterea oricăror costuri datorate pe hârtie sau pe alt suport durabil înainte ca modificarea respectivă să între în vigoare. Părţile pot conveni în contractul de credit ca informaţiile privind modificările ratei dobânzii aferente creditului să fie comunicate, în cazurile în care: -      modificarea ratei dobânzii aferente creditului este cauzată de o modificare a ratei de referinţă -      noua rată de referinţă este făcută publică prin mijloace corespunzătoare -      informaţiile privind noua rată de referinţă sunt puse la dispoziţie şi la locul în care creditorul îşi desfăşoară activitatea.

Contractul de credit sub forma "descoperit de cont" În cazul contractelor de credit sub forma "descoperit de cont" pe baza cărora creditul trebuie rambursat la cerere sau într-o perioadă de maximum 3 luni, următoarele informaţii se specifică în mod clar şi concis: tipul de credit identitatea şi adresa sediului social şi a punctului de lucru/adresa de domiciliu a părţilor contractante, precum şi, după caz, identitatea şi adresa sediului social şi/sau a punctului de lucru ori, după caz, adresa de domiciliu a intermediarului de credit implicat durata contractului de credit valoarea totală a creditului şi condiţiile care reglementează tragerea rata dobânzii aferente creditului condiţiile care guvernează aplicarea ratei dobânzii aferente creditului, formula de calcul a acesteia, precum şi termenele, condiţiile şi procedura pentru modificarea ratei dobânzii aferente creditului şi, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanţe diferite, informaţiile prevăzute anterior privind toate ratele dobânzii aplicabile dobânda anuală efectivă şi costul total al creditului pentru consumator, calculate la momentul încheierii contractului de credit. Se menţionează toate ipotezele folosite pentru calcularea respectivei rate o menţiune conform căreia consumatorului i se poate solicita în orice moment rambursarea integrală, la cerere, a creditului, dar nu mai puţin de 15 zile de la data solicitării informaţii cu privire la costurile aplicabile încă de la momentul încheierii contractului de credit, precum şi condiţiile în care pot fi modificate aceste costuri. În cazul unui contract de credit care are ca obiect un împrumut acordat sub forma "descoperit de cont" consumatorul este informat în mod regulat prin intermediul unui extras de cont pe hârtie sau pe alt suport durabil. Extrasul de cont conţine următoarele informaţii: perioada exactă la care se referă extrasul de cont cuantumurile şi datele tragerilor soldul din extrasul anterior şi data acestuia noul sold datele şi sumele plăţilor efectuate de consummator rata dobânzii aferente creditului aplicată orice costuri care au fost aplicate după caz, suma minimă de plată. În plus, consumatorul este informat cu privire la creşterea ratei dobânzii aferente creditului sau cu privire la creşterea oricăror costuri datorate pe hârtie sau pe alt suport durabil înainte ca modificarea respectivă să între în vigoare. Părţile pot conveni în contractul de credit ca informaţiile privind modificările ratei dobânzii aferente creditului să fie comunicate, în cazurile în care: -      modificarea ratei dobânzii aferente creditului este cauzată de o modificare a ratei de referinţă -      noua rată de referinţă este făcută publică prin mijloace corespunzătoare -      informaţiile privind noua rată de referinţă sunt puse la dispoziţie şi la locul în care creditorul îşi desfăşoară activitatea.