Calculator taxa judiciara de timbru  Calculator taxa judiciara de timbru poate fi utilizat doar calcularea taxei judiciare de timbru aferentă acțiunilor și cererilor evaluabile în bani. Introduceți valoarea pretențiilor in RON Taxa judiciară de timbru Prima instanta RON Taxa judiciară de timbru Apel RON Taxa judiciară de timbru Recurs RON Atentie!!!  Acest calculator are un rol informativ. Valoarea exactă și obligatorie a taxelor de timbru este cea stabilită de completul de judecată.   Programul calculează taxa judiciară de timbru conform OUG nr. 80/2013 art. 3 alin. 1, art. 23 (apel) si art. 24 (recurs).

Calculator taxa judiciara de timbru  Calculator taxa judiciara de timbru poate fi utilizat doar calcularea taxei judiciare de timbru aferentă acțiunilor și cererilor evaluabile în bani. Introduceți valoarea pretențiilor in RON Taxa judiciară de timbru Prima instanta RON Taxa judiciară de timbru Apel RON Taxa judiciară de timbru Recurs RON Atentie!!!  Acest calculator are un rol informativ. Valoarea exactă și obligatorie a taxelor de timbru este cea stabilită de completul de judecată.   Programul calculează taxa judiciară de timbru conform OUG nr. 80/2013 art. 3 alin. 1, art. 23 (apel) si art. 24 (recurs).

Modificarea reglementărilor privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator În M. Of. nr. 573 din 30 iulie 2015 a fost publicat Ordinul comun al ministrului pentru Societatea Informaţională, ministrului Educaţiei 2 august 2015 În M. Of. nr. 573 din 30 iulie 2015 a fost publicat Ordinul comun al ministrului pentru Societatea Informaţională, ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice si ministrului Finanţelor Publice nr. 217/4172/1348/835/2015 privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator Prin Ordinul nr. 217/4172/1348/835/2015 se abrogă prevederile Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, al ministrului pentru societatea informaţională şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 539/225/1.479/2013 privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator. Potrivit noilor reglementări, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), precum şi angajaţii persoanelor juridice române de drept public beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexă postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: centru de calcul, direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creaţie de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, un venit anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 dolari S.U.A. (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. De aceste prevederi beneficiază şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene ale căror diplome sunt echivalate, prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cu diploma acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau cu diploma acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă. Activitatea de creaţie de programe pentru calculator reprezintă prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în anexă. Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii, conform ocupaţiilor specifice prevăzute în anexă, sunt: actul constitutiv, în cazul societăţilor comerciale organigrama angajatorului fişa postului copia legalizată a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă durată, însoţită de copia legalizată a foii matricole sau, după caz, a suplimentului la diplomă, respectiv copia legalizată a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, însoţită de copia legalizată a suplimentului la diplomă, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare a diplomei, eliberat prin structurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene copia legalizată a contractului individual de muncă statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care să ateste procesul de creaţie de programe pentru calculator balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creaţie de programe pentru calculator. Dosarul cuprinzând documentele justificative se va păstra la sediul angajatorului în vederea controlului. Angajatorul va întocmi separat statul de plată pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. Încadrarea unei persoane în categoriile de activităţi sau de ocupaţii, în scopul beneficierii de scutirea de impozit pe veniturile din salarii constituie responsabilitatea angajatorului. Scutirea de impozit pe veniturile din salarii se aplică lunar numai pentru veniturile de natură salarială obţinute în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire, şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit, respectiv  suma de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 dolari S.U.A. (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. În continuare este prezentată anexa Ordinului nr. 217/4172/1348/835/2015 în care sunt prezentate posturile pe care sunt angajaţi salariaţii care beneficiază de prevederile acestui ordin. Anexa Nr. crt. Ocupaţia Descrierea activităţii 1. Administrator baze de date Activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei practice în managementul sistemelor de baze de date şi în utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în conformitate cu criteriile de calitate definite 2. Analist Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor 3. Inginer de sistem în informatică Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă 4. Inginer de sistem software Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns) 5. Manager de proiect informatic Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/date necesare, programare, analiză). Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a proiectelor. 6. Programator Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile 7. Proiectant de sisteme informatice Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale 8. Programator de sistem informatic Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă

Modificarea reglementărilor privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator În M. Of. nr. 573 din 30 iulie 2015 a fost publicat Ordinul comun al ministrului pentru Societatea Informaţională, ministrului Educaţiei 2 august 2015 În M. Of. nr. 573 din 30 iulie 2015 a fost publicat Ordinul comun al ministrului pentru Societatea Informaţională, ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice si ministrului Finanţelor Publice nr. 217/4172/1348/835/2015 privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator Prin Ordinul nr. 217/4172/1348/835/2015 se abrogă prevederile Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, al ministrului pentru societatea informaţională şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 539/225/1.479/2013 privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator. Potrivit noilor reglementări, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), precum şi angajaţii persoanelor juridice române de drept public beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexă postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: centru de calcul, direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creaţie de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, un venit anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 dolari S.U.A. (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. De aceste prevederi beneficiază şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene ale căror diplome sunt echivalate, prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cu diploma acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau cu diploma acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă. Activitatea de creaţie de programe pentru calculator reprezintă prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în anexă. Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii, conform ocupaţiilor specifice prevăzute în anexă, sunt: actul constitutiv, în cazul societăţilor comerciale organigrama angajatorului fişa postului copia legalizată a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă durată, însoţită de copia legalizată a foii matricole sau, după caz, a suplimentului la diplomă, respectiv copia legalizată a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, însoţită de copia legalizată a suplimentului la diplomă, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare a diplomei, eliberat prin structurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene copia legalizată a contractului individual de muncă statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care să ateste procesul de creaţie de programe pentru calculator balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creaţie de programe pentru calculator. Dosarul cuprinzând documentele justificative se va păstra la sediul angajatorului în vederea controlului. Angajatorul va întocmi separat statul de plată pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. Încadrarea unei persoane în categoriile de activităţi sau de ocupaţii, în scopul beneficierii de scutirea de impozit pe veniturile din salarii constituie responsabilitatea angajatorului. Scutirea de impozit pe veniturile din salarii se aplică lunar numai pentru veniturile de natură salarială obţinute în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire, şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit, respectiv  suma de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 dolari S.U.A. (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. În continuare este prezentată anexa Ordinului nr. 217/4172/1348/835/2015 în care sunt prezentate posturile pe care sunt angajaţi salariaţii care beneficiază de prevederile acestui ordin. Anexa Nr. crt. Ocupaţia Descrierea activităţii 1. Administrator baze de date Activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei practice în managementul sistemelor de baze de date şi în utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în conformitate cu criteriile de calitate definite 2. Analist Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor 3. Inginer de sistem în informatică Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă 4. Inginer de sistem software Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns) 5. Manager de proiect informatic Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/date necesare, programare, analiză). Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a proiectelor. 6. Programator Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile 7. Proiectant de sisteme informatice Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale 8. Programator de sistem informatic Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă

Dobânda anuală efectivă Dobânda anuală efectivă, care este egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor, trageri, rambursări şi costuri, prezente sau viitoare, convenite de creditor şi de consumator, este calculată potrivit unei formulei matematice. În scopul calculării dobânzii anuale efective se determină costul total al creditului pentru consumator. Sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator: costurile administrării unui cont care înregistrează atât operaţiunile de plată, cât şi tragerile costurile de utilizare a unui mijloc de plată atât pentru operaţiunile de plată, cât şi pentru trageri alte costuri privind operaţiunile de plată. Nu sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator: -      costurile de mai sus, atunci când deschiderea contului este opţională, iar costurile contului au fost indicate clar şi separat în contractul de credit sau în orice alt contract încheiat cu consumatorul -      costurile suportate de către consumator pentru nerespectarea oricăruia dintre angajamentele stabilite prin contractul de credit -      alte costuri, în afara preţului de achiziţie pe care, pentru achiziţii de bunuri şi servicii, consumatorul este obligat să îl plătească, indiferent dacă tranzacţia este efectuată în numerar sau pe credit. Calculul dobânzii anuale efective se bazează pe ipoteza potrivit căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pentru perioada convenită, iar creditorul şi consumatorul îşi vor îndeplini obligaţiile în condiţiile şi în termenele convenite în contractul de credit. În cazul contractelor de credit care cuprind clauze care permit variaţii ale ratei dobânzii aferente creditului, dobânda anuală efectivă se calculează pe baza ipotezei conform căreia rata dobânzii aferente creditului şi celelalte costuri vor rămâne fixe în raport cu nivelul iniţial şi se aplică până la încetarea contractului de credit. Dacă este necesar, ipotezele suplimentare pot fi utilizate la calculul dobânzii anuale efective.

Dobânda anuală efectivă Dobânda anuală efectivă, care este egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor, trageri, rambursări şi costuri, prezente sau viitoare, convenite de creditor şi de consumator, este calculată potrivit unei formulei matematice. În scopul calculării dobânzii anuale efective se determină costul total al creditului pentru consumator. Sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator: costurile administrării unui cont care înregistrează atât operaţiunile de plată, cât şi tragerile costurile de utilizare a unui mijloc de plată atât pentru operaţiunile de plată, cât şi pentru trageri alte costuri privind operaţiunile de plată. Nu sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator: -      costurile de mai sus, atunci când deschiderea contului este opţională, iar costurile contului au fost indicate clar şi separat în contractul de credit sau în orice alt contract încheiat cu consumatorul -      costurile suportate de către consumator pentru nerespectarea oricăruia dintre angajamentele stabilite prin contractul de credit -      alte costuri, în afara preţului de achiziţie pe care, pentru achiziţii de bunuri şi servicii, consumatorul este obligat să îl plătească, indiferent dacă tranzacţia este efectuată în numerar sau pe credit. Calculul dobânzii anuale efective se bazează pe ipoteza potrivit căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pentru perioada convenită, iar creditorul şi consumatorul îşi vor îndeplini obligaţiile în condiţiile şi în termenele convenite în contractul de credit. În cazul contractelor de credit care cuprind clauze care permit variaţii ale ratei dobânzii aferente creditului, dobânda anuală efectivă se calculează pe baza ipotezei conform căreia rata dobânzii aferente creditului şi celelalte costuri vor rămâne fixe în raport cu nivelul iniţial şi se aplică până la încetarea contractului de credit. Dacă este necesar, ipotezele suplimentare pot fi utilizate la calculul dobânzii anuale efective.

Deducerile fiscale Deducerile fiscale sunt sume care diminuează baza impozabilă. În această categorie intră: a) Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabilla care se adaugă impozitul pe profit (se obține astfel profitul brut), până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat; b) Pierderea fiscală din anii precedenți fiscali (7 ani); c) Amortizarea fiscală; d) Facilități fiscale (exemplu: deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual).  

Deducerile fiscale Deducerile fiscale sunt sume care diminuează baza impozabilă. În această categorie intră: a) Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabilla care se adaugă impozitul pe profit (se obține astfel profitul brut), până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat; b) Pierderea fiscală din anii precedenți fiscali (7 ani); c) Amortizarea fiscală; d) Facilități fiscale (exemplu: deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual).  

Curtea Constituţională a României. Calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale „Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.” 5 noiembrie 2015 În ziua de 4 noiembrie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispoziţiile art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Curtea a reținut că măsura arestului la domiciliu este similară măsurii arestului preventiv, atât sub aspectul includerii sale de către legiuitor în categoria măsurilor preventive, cât şi sub aspectul naturii sale privative de libertate. De asemenea, Curtea a constatat regimul juridic identic aplicabil celor două măsuri preventive cu privire la cauzele şi condiţiile în care acestea pot fi dispuse sau prelungite. Aşadar, având în vedere că măsura arestului la domiciliu a fost reglementată, prin dispoziţiile Legii nr.135/2010, la o dată ulterioară revizuirii Constituţiei şi că la data revizuirii Legii fundamentale singura măsură preventivă privativă de liberate, în afara reţinerii, era arestarea preventivă, Curtea a conchis că dispoziţiile art.23 alin.(5) din Legea fundamentală, care fac referire doar la arestarea preventivă, atunci când stabilesc o durată maximă a acestei privări de libertate (180 de zile), vizează toate măsurile preventive privative de libertate prevăzute de normele procesual penale în vigoare. Prin urmare, dispoziţia criticată care prevede că durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive contravine normei constituţionale menţionate. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României. Calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale „Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.” 5 noiembrie 2015 În ziua de 4 noiembrie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispoziţiile art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Curtea a reținut că măsura arestului la domiciliu este similară măsurii arestului preventiv, atât sub aspectul includerii sale de către legiuitor în categoria măsurilor preventive, cât şi sub aspectul naturii sale privative de libertate. De asemenea, Curtea a constatat regimul juridic identic aplicabil celor două măsuri preventive cu privire la cauzele şi condiţiile în care acestea pot fi dispuse sau prelungite. Aşadar, având în vedere că măsura arestului la domiciliu a fost reglementată, prin dispoziţiile Legii nr.135/2010, la o dată ulterioară revizuirii Constituţiei şi că la data revizuirii Legii fundamentale singura măsură preventivă privativă de liberate, în afara reţinerii, era arestarea preventivă, Curtea a conchis că dispoziţiile art.23 alin.(5) din Legea fundamentală, care fac referire doar la arestarea preventivă, atunci când stabilesc o durată maximă a acestei privări de libertate (180 de zile), vizează toate măsurile preventive privative de libertate prevăzute de normele procesual penale în vigoare. Prin urmare, dispoziţia criticată care prevede că durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive contravine normei constituţionale menţionate. Decizia este definitivă și general obligatorie.