Menţiunile facultative ale cambiei Pe lângă menţiunile obligatorii, cambia poate cuprinde şi anumite menţiuni facultative sau accesorii. Aceste menţiuni pot avea semnificaţii deosebite: unele clauze pot avea o influenţă asupra obligaţiei cambiale, alte clauze nu produc nici un efect asupra acestei obligaţii. Clauzele care influenţează obligaţia cambială Legea permite menţionarea unor clauze care influenţează obligaţia cambială: Clauza „nu la ordin" are ca efect interzicerea transmiterii cambiei prin gir . În acest caz, cambia este transmisibilă numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţe din dreptul comun. Indicarea unui acceptant la nevoie . Pentru a evita riscul refuzului acceptării sau al plăţii cambiei de către tras, trăgătorul poate indica în cambie o persoană care, la nevoie, să accepte ori să facă plata cambiei. Această clauză produce efecte numai în caz de refuz al plăţii din partea trasului. Ordinul de prezentare a cambiei la acceptare . Prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de către tras este facultativă. Trăgătorul poate să includă în cambie ordinul de prezentare a cambiei la acceptare, prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de către tras fiind obligatorie. Trăgătorul poate fixa şi un termen pentru prezentarea cambiei. Clauza „fără cheltuieli" sau „fără protest". Această clauză înscrisă în cambie scuteşte pe beneficiarul cambiei de obligaţia de a dresa protestul de neacceptare sau neplată care este cerut pentru exercitarea acţiunii de regres . Clauzele care nu au nici un efect asupra obligaţiei cambiale Anumite clauze prevăzute în cambie nu influenţează conţinutul obligaţiei cambiale. Clauza „după aviz" prin intermediul căreia trăgătorul îl înştiinţează pe tras să nu accepte ori să nu plătească decât după primirea unui aviz din partea trăgătorului. O atare clauză poate fi utilă, dar ea nu produce efecte cambiale. Trasul devine obligat cambial, chiar dacă acceptarea s-a făcut fără primirea avizului, iar trăgătorul rămâne obligat şi în cazul când în aviz a comunicat neacceptarea cambiei. Clauza „fără procură" confirmă că posesorul cambiei pretinde suma menţionată în titlu în virtutea unui drept propriu. Clauza nu are nici un efect special, deoarece cambia este un titlu la ordin şi deci executarea obligaţiei se face la cererea posesorului legitim al titlului, care valorifică un drept al său. Clauza „valoare dată în garanţie" atestă faptul că titlul a fost dat în scopul garantării executării altei obligaţii. Clauza arată cauza transmiterii titlului, dar nu are nici un efect asupra obligaţiei cambiale. Clauza „documentele contra acceptării" este folosită îndeosebi în comerţul internaţional în care caz circulă însoţită de documentele reprezentative ale mărfurilor vândute (poliţa de încărcare, poliţa de asigurare, certificatul de origine a mărfii etc.). Cambia care cuprinde o asemenea clauză este denumită cambie documentară. Rolul menţiunii este de a arăta că documentele se predau trasului numai dacă el acceptă ori plăteşte cambia. Clauze considerate nescrise Legea interzice includerea în cambie a unor menţiuni. Deoarece aceste menţiuni nu sunt în contradicţie cu obligaţiunile cambiale, aceste menţiuni sunt considerate nescrise. Clauza de descărcare a trăgătorului de obligaţia de plată . Trăgătorul răspunde de acceptarea şi plata cambiei. El se poate descărca de răspunderea pentru acceptarea cambiei de către tras, nu însă şi de răspunderea pentru plata cambiei. Orice clauză prin care trăgătorul se descarcă de răspunderea de plată a cambiei se socoteşte nescrisă. Clauza privind forţa executorie a cambiei . Întinderea şi limitele obligaţiilor cambiale sunt reglementate de lege. În consecinţă, clauza prin care se aduce atingere forţei executorii a cambiei este considerată nescrisă. Clauze care atrag nulitatea obligaţiei cambiale Unele clauze alterează natura obligaţiilor cambiale şi, în consecinţă, ele conduc la nulitatea cambiei. Fac parte din această categorie: clauza prin care se stipulează o condiţie a obligaţiei cambiale; clauza privind plata cambiei printr-o altă prestaţie, în locul sumei de bani; clauza privind completarea elementelor esenţiale ale cambiei prin alte înscrisuri etc.
Menţiunile facultative ale cambiei Pe lângă menţiunile obligatorii, cambia poate cuprinde şi anumite menţiuni facultative sau accesorii. Aceste menţiuni pot avea semnificaţii deosebite: unele clauze pot avea o influenţă asupra obligaţiei cambiale, alte clauze nu produc nici un efect asupra acestei obligaţii. Clauzele care influenţează obligaţia cambială Legea permite menţionarea unor clauze care influenţează obligaţia cambială: Clauza „nu la ordin" are ca efect interzicerea transmiterii cambiei prin gir . În acest caz, cambia este transmisibilă numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţe din dreptul comun. Indicarea unui acceptant la nevoie . Pentru a evita riscul refuzului acceptării sau al plăţii cambiei de către tras, trăgătorul poate indica în cambie o persoană care, la nevoie, să accepte ori să facă plata cambiei. Această clauză produce efecte numai în caz de refuz al plăţii din partea trasului. Ordinul de prezentare a cambiei la acceptare . Prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de către tras este facultativă. Trăgătorul poate să includă în cambie ordinul de prezentare a cambiei la acceptare, prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de către tras fiind obligatorie. Trăgătorul poate fixa şi un termen pentru prezentarea cambiei. Clauza „fără cheltuieli" sau „fără protest". Această clauză înscrisă în cambie scuteşte pe beneficiarul cambiei de obligaţia de a dresa protestul de neacceptare sau neplată care este cerut pentru exercitarea acţiunii de regres . Clauzele care nu au nici un efect asupra obligaţiei cambiale Anumite clauze prevăzute în cambie nu influenţează conţinutul obligaţiei cambiale. Clauza „după aviz" prin intermediul căreia trăgătorul îl înştiinţează pe tras să nu accepte ori să nu plătească decât după primirea unui aviz din partea trăgătorului. O atare clauză poate fi utilă, dar ea nu produce efecte cambiale. Trasul devine obligat cambial, chiar dacă acceptarea s-a făcut fără primirea avizului, iar trăgătorul rămâne obligat şi în cazul când în aviz a comunicat neacceptarea cambiei. Clauza „fără procură" confirmă că posesorul cambiei pretinde suma menţionată în titlu în virtutea unui drept propriu. Clauza nu are nici un efect special, deoarece cambia este un titlu la ordin şi deci executarea obligaţiei se face la cererea posesorului legitim al titlului, care valorifică un drept al său. Clauza „valoare dată în garanţie" atestă faptul că titlul a fost dat în scopul garantării executării altei obligaţii. Clauza arată cauza transmiterii titlului, dar nu are nici un efect asupra obligaţiei cambiale. Clauza „documentele contra acceptării" este folosită îndeosebi în comerţul internaţional în care caz circulă însoţită de documentele reprezentative ale mărfurilor vândute (poliţa de încărcare, poliţa de asigurare, certificatul de origine a mărfii etc.). Cambia care cuprinde o asemenea clauză este denumită cambie documentară. Rolul menţiunii este de a arăta că documentele se predau trasului numai dacă el acceptă ori plăteşte cambia. Clauze considerate nescrise Legea interzice includerea în cambie a unor menţiuni. Deoarece aceste menţiuni nu sunt în contradicţie cu obligaţiunile cambiale, aceste menţiuni sunt considerate nescrise. Clauza de descărcare a trăgătorului de obligaţia de plată . Trăgătorul răspunde de acceptarea şi plata cambiei. El se poate descărca de răspunderea pentru acceptarea cambiei de către tras, nu însă şi de răspunderea pentru plata cambiei. Orice clauză prin care trăgătorul se descarcă de răspunderea de plată a cambiei se socoteşte nescrisă. Clauza privind forţa executorie a cambiei . Întinderea şi limitele obligaţiilor cambiale sunt reglementate de lege. În consecinţă, clauza prin care se aduce atingere forţei executorii a cambiei este considerată nescrisă. Clauze care atrag nulitatea obligaţiei cambiale Unele clauze alterează natura obligaţiilor cambiale şi, în consecinţă, ele conduc la nulitatea cambiei. Fac parte din această categorie: clauza prin care se stipulează o condiţie a obligaţiei cambiale; clauza privind plata cambiei printr-o altă prestaţie, în locul sumei de bani; clauza privind completarea elementelor esenţiale ale cambiei prin alte înscrisuri etc.
Mecanismul juridic al cambiei Emiterea unei cambii are la bază existenţa unor raporturi juridice anterioare între persoanele în cauză, care au ca izvor anumite acte juridice. În temeiul acestor raporturi juridice, denumite raporturi fundamentale, fiecare persoană are calitatea de creditor sau debitor în raporturile juridice la care participă. Prin emiterea cambiei şi efectuarea plăţii se execută obligaţiile din raporturile juridice preexistente. Odată emisă cambia, ea trebuie privită prin ea însăşi, ca un titlu de sine-stătător, iar operaţiile privind cambia fac abstracţie de existenţa raporturilor fundamentale. Aceste operaţii sunt guvernate de reguli speciale, care sunt diferite de regulile care reglementează raporturile fundamentale. Emiterea cambiei nu duce la stingerea raporturilor juridice fundamentale. Aceste raporturi juridice subzistă, afară de cazul când părţile au convenit o novaţie, adică stingerea obligaţiei vechi din raportul fundamental şi înlocuirea ei cu o obligaţie nouă, rezultată din raportul cambial. Trăgătorul are o creanţă faţă de tras, iar beneficiarul are o creanţă faţă de trăgător. Prin emiterea cambiei, trăgătorul va da dispoziţie trasului (care este debitorul său) să plătească la scadenţă suma de bani respectivă direct beneficiarului. Creanţa trăgătorului faţă de tras, care justifică emiterea cambiei, este denumită proviziune sau acoperirea cambiei, iar creanţa beneficiarului faţă de trăgător se numeşte vaioarea furnizată. Beneficiarul cambiei, fiind creditor al sumei menţionate în cambie, până la scadenţă, va putea folosi cambia pentru a-şi achita la rândul său o datorie faţă de un creditor. Acest lucru se realizează prin transmiterea cambiei printr-o operaţiune numită gir . Operaţiunea girului consta în dispoziţia pe care beneficiarul o dă trasului de a plăti suma menţionată în cambie persoanei indicate de beneficiar. La rândul său, dobânditorul cambiei (giratar) poate transmite cambia, prin gir, altui comerciant, iar acesta, mai departe altui comerciant. Dacă beneficiarul cambiei sau dobânditorul ei prin gir are nevoie de bani în numerar, înainte de scadenţă, poate remite cambia unei bănci, care va achita imediat suma menţionată în cambie. Această operaţie se face prin gir şi se numeşte operaţie de scont. Întrucât cambia nu a ajuns la scadenţă, banca reţine o suma care reprezintă echivalentul dobânzilor pe timpul rămas până la scadenţă.
Mecanismul juridic al cambiei Emiterea unei cambii are la bază existenţa unor raporturi juridice anterioare între persoanele în cauză, care au ca izvor anumite acte juridice. În temeiul acestor raporturi juridice, denumite raporturi fundamentale, fiecare persoană are calitatea de creditor sau debitor în raporturile juridice la care participă. Prin emiterea cambiei şi efectuarea plăţii se execută obligaţiile din raporturile juridice preexistente. Odată emisă cambia, ea trebuie privită prin ea însăşi, ca un titlu de sine-stătător, iar operaţiile privind cambia fac abstracţie de existenţa raporturilor fundamentale. Aceste operaţii sunt guvernate de reguli speciale, care sunt diferite de regulile care reglementează raporturile fundamentale. Emiterea cambiei nu duce la stingerea raporturilor juridice fundamentale. Aceste raporturi juridice subzistă, afară de cazul când părţile au convenit o novaţie, adică stingerea obligaţiei vechi din raportul fundamental şi înlocuirea ei cu o obligaţie nouă, rezultată din raportul cambial. Trăgătorul are o creanţă faţă de tras, iar beneficiarul are o creanţă faţă de trăgător. Prin emiterea cambiei, trăgătorul va da dispoziţie trasului (care este debitorul său) să plătească la scadenţă suma de bani respectivă direct beneficiarului. Creanţa trăgătorului faţă de tras, care justifică emiterea cambiei, este denumită proviziune sau acoperirea cambiei, iar creanţa beneficiarului faţă de trăgător se numeşte vaioarea furnizată. Beneficiarul cambiei, fiind creditor al sumei menţionate în cambie, până la scadenţă, va putea folosi cambia pentru a-şi achita la rândul său o datorie faţă de un creditor. Acest lucru se realizează prin transmiterea cambiei printr-o operaţiune numită gir . Operaţiunea girului consta în dispoziţia pe care beneficiarul o dă trasului de a plăti suma menţionată în cambie persoanei indicate de beneficiar. La rândul său, dobânditorul cambiei (giratar) poate transmite cambia, prin gir, altui comerciant, iar acesta, mai departe altui comerciant. Dacă beneficiarul cambiei sau dobânditorul ei prin gir are nevoie de bani în numerar, înainte de scadenţă, poate remite cambia unei bănci, care va achita imediat suma menţionată în cambie. Această operaţie se face prin gir şi se numeşte operaţie de scont. Întrucât cambia nu a ajuns la scadenţă, banca reţine o suma care reprezintă echivalentul dobânzilor pe timpul rămas până la scadenţă.
Efectele girului Girul are trei efecte: Efectul translativ al girului Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Aceste drepturi sunt diferite. Prin gir se transmit drepturile cambiale, adică acele drepturi specifice raportului cambial. Fac parte din această categorie: dreptul la suma de bani menţionată în cambie dreptul de a prezenta cambia la acceptare, iar la scadenţă, de a o prezenta la plată dreptul de a dresa protestul, în cazul refuzului de acceptare sau de plată dreptul de a exercita acţiunile de regres, în condiţiile legii dreptul de a transmite cambia altei persoane Girul are ca efect şi transmiterea drepturilor accesorii, dacă în cambie se face menţiune privind constituirea unei ipoteci sau a unei garanţii reale mobiliare pentru garantarea plăţii sumei de bani prevăzute în cambie. Efectul translativ al girului are un caracter esenţial, iar girurile care nu produc acest efect sunt denumite giruri improprii . Efectul de garanţie al girului Girantul îşi asumă obligaţia de a garanta acceptarea şi plata cambiei de către tras. Aceasta înseamnă că dacă trasul va refuza acceptarea şi plata cambiei, girantul va fi ţinut personal să achite suma de bani prevăzută în titlu. Obligaţia de garanţie a girantului este faţă de toţi posesorii succesivi ai titlului. Girantul devine obligat de regres şi, în această calitate, el răspunde în solidar cu ceilalţi debitori ai cambiei. Girantul poate ca, printr-o clauză inserată în girul său, să se exonereze de răspundere pentru acceptarea şi plata cambiei. Astfel, în cambie pot fi făcute menţiuni ca: „fără garanţie", „fără răspundere cambială", „fără regres" ori alte expresii echivalente. Efectul de legitimare al girului Giratarul este legitimat în calitate de creditor al sumei menţionate în titlu, astfel că este abilitat să exercite drepturile prevăzute în cambie. Deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim al acesteia, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Posesorul cambiei este prezumat, până la proba contrară, ca titular al dreptului de creanţă şi proprietar al cambiei. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobîndit cambia prin efectul unui gir în alb, chiar și în situația în care o persoană a pierdut, prin orice împrejurare, posesiunea cambiei, semnatarul, respectiv noul posesor, nu este ţinut să predea cambia, afară de cazul când a dobândit-o cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală în dobândirea ei.
Efectele girului Girul are trei efecte: Efectul translativ al girului Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Aceste drepturi sunt diferite. Prin gir se transmit drepturile cambiale, adică acele drepturi specifice raportului cambial. Fac parte din această categorie: dreptul la suma de bani menţionată în cambie dreptul de a prezenta cambia la acceptare, iar la scadenţă, de a o prezenta la plată dreptul de a dresa protestul, în cazul refuzului de acceptare sau de plată dreptul de a exercita acţiunile de regres, în condiţiile legii dreptul de a transmite cambia altei persoane Girul are ca efect şi transmiterea drepturilor accesorii, dacă în cambie se face menţiune privind constituirea unei ipoteci sau a unei garanţii reale mobiliare pentru garantarea plăţii sumei de bani prevăzute în cambie. Efectul translativ al girului are un caracter esenţial, iar girurile care nu produc acest efect sunt denumite giruri improprii . Efectul de garanţie al girului Girantul îşi asumă obligaţia de a garanta acceptarea şi plata cambiei de către tras. Aceasta înseamnă că dacă trasul va refuza acceptarea şi plata cambiei, girantul va fi ţinut personal să achite suma de bani prevăzută în titlu. Obligaţia de garanţie a girantului este faţă de toţi posesorii succesivi ai titlului. Girantul devine obligat de regres şi, în această calitate, el răspunde în solidar cu ceilalţi debitori ai cambiei. Girantul poate ca, printr-o clauză inserată în girul său, să se exonereze de răspundere pentru acceptarea şi plata cambiei. Astfel, în cambie pot fi făcute menţiuni ca: „fără garanţie", „fără răspundere cambială", „fără regres" ori alte expresii echivalente. Efectul de legitimare al girului Giratarul este legitimat în calitate de creditor al sumei menţionate în titlu, astfel că este abilitat să exercite drepturile prevăzute în cambie. Deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim al acesteia, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Posesorul cambiei este prezumat, până la proba contrară, ca titular al dreptului de creanţă şi proprietar al cambiei. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobîndit cambia prin efectul unui gir în alb, chiar și în situația în care o persoană a pierdut, prin orice împrejurare, posesiunea cambiei, semnatarul, respectiv noul posesor, nu este ţinut să predea cambia, afară de cazul când a dobândit-o cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală în dobândirea ei.
Consecinţele nerespectării condiţiilor de formă ale cambiei În principiu, lipsa menţiunilor obligatorii din înscrisul cambial atrage nevalabilitatea cambiei, afară de cazurile arătate în alineatele următoare. Prin excepție, pentru a salva valabilitatea titlului, legea reglementează anumite remedii. Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere. În lipsa unei menţiuni, locul arătat lângă numele trasului este socotit locul plăţii şi, în acelaşi timp, locul domiciliului trasului. Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri. Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului. Pentru valabilitatea cambiei, completarea menţiunilor trebuie să fie realizată până în momentul valorificării drepturilor cambiale, adică până la scadenţa. La acest moment se fixează titularul drepturilor cambiale şi valabilitatea acestora.
Consecinţele nerespectării condiţiilor de formă ale cambiei În principiu, lipsa menţiunilor obligatorii din înscrisul cambial atrage nevalabilitatea cambiei, afară de cazurile arătate în alineatele următoare. Prin excepție, pentru a salva valabilitatea titlului, legea reglementează anumite remedii. Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere. În lipsa unei menţiuni, locul arătat lângă numele trasului este socotit locul plăţii şi, în acelaşi timp, locul domiciliului trasului. Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri. Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului. Pentru valabilitatea cambiei, completarea menţiunilor trebuie să fie realizată până în momentul valorificării drepturilor cambiale, adică până la scadenţa. La acest moment se fixează titularul drepturilor cambiale şi valabilitatea acestora.
Condiţiile de fond ale cambiei Legea nu cuprinde nici o dispoziţie specială referitoare la condiţiile de fond ale cambiei. În consecinţă, pentru valabilitatea cambiei, trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul civil pentru validitatea actelor juridice: consimţământul, capacitatea, obiectul şi cauza. Condiţiile dreptului comun trebuie apreciate cu luarea în considerare a naturii cambiei şi a dispoziţiilor legale privind acest titlu Consimţământul şi cauza cambiei prezintă o particularitate. În aprecierea lor trebuie avut în vedere caracterul general şi abstract al obligaţiilor cambiale. Orice obligaţie cambială se se manifestă ca o obligaţie de sine-stătătoare. Capacitatea cerută pentru asumarea unor obligaţii cambiale este cea prevăzută de Codul Civil pentru încheierea actelor juridice. Obiectul cambiei îl constituie prestaţiile la care se obligă persoanele implicate în raporturile cambiale. Fiecare obligaţie cambială are un obiect concret, care este determinat de natura obligaţiei asumate. Nerespectarea condiţiilor cerute pentru validitatea cambiei atrage după sine sancţiunea nulităţii, în condiţiile reglementate de dreptul comun.
Condiţiile de fond ale cambiei Legea nu cuprinde nici o dispoziţie specială referitoare la condiţiile de fond ale cambiei. În consecinţă, pentru valabilitatea cambiei, trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul civil pentru validitatea actelor juridice: consimţământul, capacitatea, obiectul şi cauza. Condiţiile dreptului comun trebuie apreciate cu luarea în considerare a naturii cambiei şi a dispoziţiilor legale privind acest titlu Consimţământul şi cauza cambiei prezintă o particularitate. În aprecierea lor trebuie avut în vedere caracterul general şi abstract al obligaţiilor cambiale. Orice obligaţie cambială se se manifestă ca o obligaţie de sine-stătătoare. Capacitatea cerută pentru asumarea unor obligaţii cambiale este cea prevăzută de Codul Civil pentru încheierea actelor juridice. Obiectul cambiei îl constituie prestaţiile la care se obligă persoanele implicate în raporturile cambiale. Fiecare obligaţie cambială are un obiect concret, care este determinat de natura obligaţiei asumate. Nerespectarea condiţiilor cerute pentru validitatea cambiei atrage după sine sancţiunea nulităţii, în condiţiile reglementate de dreptul comun.
