Recurs în interesul legii Competenţa de soluţionarea a cererilor având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela 4 decembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 28 în dosarul nr. 1950/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 4 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanța și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 107 din Codul civil și ale art. 133 alin. (1) coroborate cu art. 70 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, competența de soluționare, în primă instanță, a cererilor având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela revine tribunalului.” Aceasta este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Competenţa de soluţionarea a cererilor având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela 4 decembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 28 în dosarul nr. 1950/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 4 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanța și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 107 din Codul civil și ale art. 133 alin. (1) coroborate cu art. 70 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, competența de soluționare, în primă instanță, a cererilor având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela revine tribunalului.” Aceasta este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ 18 septembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 17 în dosarul nr. nr. 733/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 18 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, cu privire la "interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ" şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ 18 septembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 17 în dosarul nr. nr. 733/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 18 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, cu privire la "interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ" şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei 25 aprilie 2017 Potrivit minutei nr. 13, dosar nr. 620/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 25 aprilie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “Dispoziţiile art. 6 din Codul penal sunt incidente în ipoteza în care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată a persoanei condamnate, iar ulterior s-a dispus executarea restului de pedeapsă, printr-o nouă hotărâre definitivă de condamnare, prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei 25 aprilie 2017 Potrivit minutei nr. 13, dosar nr. 620/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 25 aprilie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “Dispoziţiile art. 6 din Codul penal sunt incidente în ipoteza în care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată a persoanei condamnate, iar ulterior s-a dispus executarea restului de pedeapsă, printr-o nouă hotărâre definitivă de condamnare, prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept privind infracțiunea de luare de mită 25 februarie 2017 Potrivit minutei nr. 2, dosar nr. 3838/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția Penală și pentru Cauze Penale cu Minori și de Familie, stabilind că: “Dispoziţiile art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârşită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Reprezentarea în instanță a persoanelor juridice de către consilierul în proprietate industrială 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 2, în dosarul nr. 3358/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2017, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată, reprezentarea convenţională a persoanelor juridice în faţa instanţelor de judecată poate fi asigurată şi prin consilierul juridic angajat al uneia dintre formele de exercitare a profesiei de consilier în proprietate industrială, în măsura în care consilierul juridic are şi calitatea de consilier în proprietate industrială.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept privind infracțiunea de luare de mită 25 februarie 2017 Potrivit minutei nr. 2, dosar nr. 3838/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția Penală și pentru Cauze Penale cu Minori și de Familie, stabilind că: “Dispoziţiile art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârşită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Reprezentarea în instanță a persoanelor juridice de către consilierul în proprietate industrială 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 2, în dosarul nr. 3358/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2017, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată, reprezentarea convenţională a persoanelor juridice în faţa instanţelor de judecată poate fi asigurată şi prin consilierul juridic angajat al uneia dintre formele de exercitare a profesiei de consilier în proprietate industrială, în măsura în care consilierul juridic are şi calitatea de consilier în proprietate industrială.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.