Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj 4 aprilie 2016 Potrivit minutei nr. 8, în dosarul nr. 582/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 4 aprilie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 19 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj se includ veniturile care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 296 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu corecţiile reglementate de art. 296 18 alin. (5) din acelaşi act normativ, şi anume veniturile pentru care se datora, potrivit legii, şi a fost virată contribuţia individuală la bugetul asigurărilor de şomaj.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj 4 aprilie 2016 Potrivit minutei nr. 8, în dosarul nr. 582/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 4 aprilie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 19 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj se includ veniturile care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 296 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu corecţiile reglementate de art. 296 18 alin. (5) din acelaşi act normativ, şi anume veniturile pentru care se datora, potrivit legii, şi a fost virată contribuţia individuală la bugetul asigurărilor de şomaj.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Interpretarea dispoziţiilor art.2 alin.2 din O.U.G. nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale 15 februarie 2016 Potrivit minutei nr. 2, în dosarul nr. 4112/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 2 alin. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată de Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, salariile personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului se stabilesc potrivit Anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, de la data expirării perioadei de valabilitate prevăzută în contractul colectiv de muncă aflat în derulare la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată de Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Interpretarea dispoziţiilor art.2 alin.2 din O.U.G. nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale 15 februarie 2016 Potrivit minutei nr. 2, în dosarul nr. 4112/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 2 alin. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată de Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, salariile personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului se stabilesc potrivit Anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, de la data expirării perioadei de valabilitate prevăzută în contractul colectiv de muncă aflat în derulare la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată de Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror 22 septembrie 2015 Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror Potrivit minutei nr. 26, în dosarul nr. 1622/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 de ani se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea care depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”   Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror 22 septembrie 2015 Pensia de serviciu pentru activităţi şi funcţii conexe celor de judecător şi procuror Potrivit minutei nr. 26, în dosarul nr. 1622/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 de ani se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea care depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”   Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Potrivit minutei deciziei nr. 13, dosar nr. 878/1/2015/HP/P pronunțată în ședinţa publică din data de 6 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, 6 mai 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 13, dosar nr. 878/1/2015/HP/P pronunțată în ședinţa publică din data de 6 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, conform Deciziei nr.265/2014 a Curţii Constituţionale, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă, cu suspendarea condiţionată a executării, care, conform art.41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplineşte condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se realizează potrivit dispoziţiilor art.15 alin. (2) din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.83 alin. (1) din Codul penal anterior.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Potrivit minutei deciziei nr. 13, dosar nr. 878/1/2015/HP/P pronunțată în ședinţa publică din data de 6 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, 6 mai 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 13, dosar nr. 878/1/2015/HP/P pronunțată în ședinţa publică din data de 6 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, conform Deciziei nr.265/2014 a Curţii Constituţionale, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă, cu suspendarea condiţionată a executării, care, conform art.41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplineşte condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se realizează potrivit dispoziţiilor art.15 alin. (2) din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.83 alin. (1) din Codul penal anterior.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Și Fiscal Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr. 447/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 11 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art.3 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2014 11 mai 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr. 447/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 11 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art.3 din Legea contenciosului administrativ  nr.554/2014, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile  art.63 alin.(5) lit.e) şi art.115 alin.(2) din Legea administraţiei publice locale  nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.19  alin.(1) lit.a) şi lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia  prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.123  alin.(5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în faţa  instanţei de contencios administrativ actele administrative emise de autorităţile  administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art.2 alin.(1) lit.c) din Legea  contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură  civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Și Fiscal Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr. 447/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 11 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art.3 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2014 11 mai 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr. 447/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 11 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art.3 din Legea contenciosului administrativ  nr.554/2014, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile  art.63 alin.(5) lit.e) şi art.115 alin.(2) din Legea administraţiei publice locale  nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.19  alin.(1) lit.a) şi lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia  prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.123  alin.(5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în faţa  instanţei de contencios administrativ actele administrative emise de autorităţile  administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art.2 alin.(1) lit.c) din Legea  contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură  civilă.