Recurs în interesul legii Retragerea consimţământului valabil exprimat de inculpat la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 5 în dosarul nr. 26/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:      “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.485 alin. (1) lit.b) teza I din Codul de procedură penală, stabileşte că: Retragerea, de către inculpat, în faţa instanţei de judecată a consimţământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condiţiile art.482 lit. g) din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin.4 Cod procedură penală.

Recurs în interesul legii Retragerea consimţământului valabil exprimat de inculpat la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 5 în dosarul nr. 26/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:      “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.485 alin. (1) lit.b) teza I din Codul de procedură penală, stabileşte că: Retragerea, de către inculpat, în faţa instanţei de judecată a consimţământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condiţiile art.482 lit. g) din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin.4 Cod procedură penală.

Recurs în interesul legii Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata pensiei de întreţinere instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 4 în dosarul nr. 25/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:            “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal, stabileşte că: Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, constituie o infracţiune unică continuă.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin.4 Cod procedură penală.

Recurs în interesul legii Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata pensiei de întreţinere instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 4 în dosarul nr. 25/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:            “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal, stabileşte că: Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, constituie o infracţiune unică continuă.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin.4 Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind termenul legal aplicabil cererii de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 4 mai 2020 Potrivit minutei nr. 36, în dosarul nr. 434/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 11 alin. (21) coroborate cu art. 27 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate întemeiată pe dispoziţiile art. 11 alin. (21) coroborate cu art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 este supusă termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991. ” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind termenul legal aplicabil cererii de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 4 mai 2020 Potrivit minutei nr. 36, în dosarul nr. 434/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 11 alin. (21) coroborate cu art. 27 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate întemeiată pe dispoziţiile art. 11 alin. (21) coroborate cu art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 este supusă termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991. ” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept vizând interpretarea unor dispoziții din Legea privind darea în plată 11 februarie 2019 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2880/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 februarie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pot solicita stingerea obligațiilor izvorâte din contractele de credit debitorii care sunt supuși în continuare unei executări silite, deși executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, instanța de judecată astfel învestită urmând să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența impreviziunii.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept vizând interpretarea unor dispoziții din Legea privind darea în plată 11 februarie 2019 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2880/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 februarie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pot solicita stingerea obligațiilor izvorâte din contractele de credit debitorii care sunt supuși în continuare unei executări silite, deși executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, instanța de judecată astfel învestită urmând să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența impreviziunii.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii Încetarea procesului penal în cazul infracțiunii de violență în familie 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 11 în dosarul nr. 198/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: “Pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe săvârşită asupra unui membru de familie prevăzută de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal, atunci când acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, încetarea procesului penal poate fi dispusă numai ca efect al retragerii plângerii prealabile şi nu ca efect al împăcării.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin. (4) din Codul de procedură penală.          

Recurs în interesul legii Încetarea procesului penal în cazul infracțiunii de violență în familie 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 11 în dosarul nr. 198/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: “Pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe săvârşită asupra unui membru de familie prevăzută de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal, atunci când acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, încetarea procesului penal poate fi dispusă numai ca efect al retragerii plângerii prealabile şi nu ca efect al împăcării.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin. (4) din Codul de procedură penală.