Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilăv Stabilirea gradaţiilor unui poliţist care a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 35, în dosarul nr. 4132/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (3), alin. (5) şi alin. (6) din anexa nr. VII la Legea - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 3 din Legea nr. 446/2006, privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea gradaţiilor nu se ia în calcul perioada cât un poliţist a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilăv Stabilirea gradaţiilor unui poliţist care a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 35, în dosarul nr. 4132/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (3), alin. (5) şi alin. (6) din anexa nr. VII la Legea - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 3 din Legea nr. 446/2006, privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea gradaţiilor nu se ia în calcul perioada cât un poliţist a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Drepturile personalului care participă la misiuni de menţinere a păcii în afara teritoriului statului român 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 30, în dosarul nr. 4151/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Anexa VII a Legii nr. 284/2010, raportate la prevederile art. 2 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1086/2004 şi la dispoziţiile art. 6, art. 13 şi art. 15 alin. (2) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 310/2009, personalul care participă la misiuni de menţinere a păcii în afara teritoriului statului român, căruia i-au fost acoperite cheltuielile cu hrana, nu beneficiază de contravaloarea financiară neimpozabilă a normei de hrană.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Drepturile personalului care participă la misiuni de menţinere a păcii în afara teritoriului statului român 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 30, în dosarul nr. 4151/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Anexa VII a Legii nr. 284/2010, raportate la prevederile art. 2 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1086/2004 şi la dispoziţiile art. 6, art. 13 şi art. 15 alin. (2) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 310/2009, personalul care participă la misiuni de menţinere a păcii în afara teritoriului statului român, căruia i-au fost acoperite cheltuielile cu hrana, nu beneficiază de contravaloarea financiară neimpozabilă a normei de hrană.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări 24 aprilie 2017 Potrivit minutei nr. 27, în dosarul nr. 303/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 aprilie 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “ În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 lit. e) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 15 şi 44 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări este datorată independent de existenţa taxei anuale pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatarea resurselor minerale şi redevenţa minieră.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări 24 aprilie 2017 Potrivit minutei nr. 27, în dosarul nr. 303/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 aprilie 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “ În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 lit. e) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 15 şi 44 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări este datorată independent de existenţa taxei anuale pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatarea resurselor minerale şi redevenţa minieră.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Instanţa competentă să soluționeze acțiunea în constatarea nulității absolute a unui contract de muncă sau a unui contract civil, formulată de Agenția Națională de Integritate 19 iunie 2017 Potrivit deciziei nr. 10 în dosarul nr. 2/2017 pronunţată în şedinţa publică din 19 iunie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22, art. 23 şi art. 24 din Legea nr. 176/2010, instanţa competentă să soluționeze acțiunea în constatarea nulității absolute a unui contract de muncă sau a unui contract civil, formulată de Agenția Națională de Integritate ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat existența conflictului de interese, se determină în raport cu natura juridică a contractului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Instanţa competentă să soluționeze acțiunea în constatarea nulității absolute a unui contract de muncă sau a unui contract civil, formulată de Agenția Națională de Integritate 19 iunie 2017 Potrivit deciziei nr. 10 în dosarul nr. 2/2017 pronunţată în şedinţa publică din 19 iunie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22, art. 23 şi art. 24 din Legea nr. 176/2010, instanţa competentă să soluționeze acțiunea în constatarea nulității absolute a unui contract de muncă sau a unui contract civil, formulată de Agenția Națională de Integritate ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat existența conflictului de interese, se determină în raport cu natura juridică a contractului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii – Exercitarea fără drept a profesiei de avocat Potrivit deciziei nr. 15 în dosarul nr.10/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii și, în consecință, a stabilit că: 21 septembrie 2015 Potrivit deciziei nr. 15 în dosarul nr.10/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 348 din Codul penal, fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin.4 din Codul de procedură penală.
Recurs în interesul legii – Noţiunea de „nevăzător" Potrivit deciziei nr. 16 în dosarul nr. 11/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că: 21 septembrie 2015 Potrivit deciziei nr. 16 în dosarul nr. 11/2015 pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea de „nevăzător" se referă exclusiv la cecitatea absolută.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
