Recurs în interesul legii Competența în apel a tribunalelor specializate în cazul litigiilor din materia executării silite în care sunt implicați profesioniști 14 ianuarie 2019 Potrivit deciziei nr. 2 în dosarul nr. 1527/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din 14 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, tribunalele specializate sunt competente să soluţioneze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Competența în apel a tribunalelor specializate în cazul litigiilor din materia executării silite în care sunt implicați profesioniști 14 ianuarie 2019 Potrivit deciziei nr. 2 în dosarul nr. 1527/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din 14 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, tribunalele specializate sunt competente să soluţioneze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei în caz de eroare judiciară 12 noiembrie 2018 Potrivit minutei nr. 76, în dosarul nr. 1982/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „Legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei de către stat ca urmare a unei hotărâri de achitare ulterioare hotărârii definitive de condamnare este cea în vigoare la momentul rămânerii definitive a hotărârii de achitare, stabilit după regulile prevăzute de art. 416-417 din Codul de procedură penală din 1968, respectiv, art. 551-552 din Codul de procedură penală din 2010.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei în caz de eroare judiciară 12 noiembrie 2018 Potrivit minutei nr. 76, în dosarul nr. 1982/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „Legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei de către stat ca urmare a unei hotărâri de achitare ulterioare hotărârii definitive de condamnare este cea în vigoare la momentul rămânerii definitive a hotărârii de achitare, stabilit după regulile prevăzute de art. 416-417 din Codul de procedură penală din 1968, respectiv, art. 551-552 din Codul de procedură penală din 2010.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Aplicarea procedurii de executare silită în materia contenciosului administrativ 29 februarie 2016 Potrivit minutei deciziei nr. 3, dosar nr. 4149/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 februarie 2016, ÎCCJ a stabilit că: "Dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, se aplică şi în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014." Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Aplicarea procedurii de executare silită în materia contenciosului administrativ 29 februarie 2016 Potrivit minutei deciziei nr. 3, dosar nr. 4149/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 februarie 2016, ÎCCJ a stabilit că: "Dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, se aplică şi în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014." Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Cursul “Succesiuni. Valentele testamentului in noul cod civil” 22 mai 2015 Data: joi 22 Mai 2015 Ora: 14:00 Locație: Sediul nou al Baroului Cluj, str. Pavel Rosca, nr. 8, sala de la etaj, Cluj-Napoca, Județul Cluj IONAS MIHAELA – Cabinet de Avocat participă la cursul “Succesiuni. Valentele testamentului in noul cod civil” organizat de către Baroul Cluj și INPPA Cluj care va avea loc la Sediul nou al Baroului Cluj, str. Pavel Rosca, nr. 8, sala de la etaj. Cursul este susținut de către lector conf. univ. dr. Mircea Dan Bob.
Cursul “Succesiuni. Valentele testamentului in noul cod civil” 22 mai 2015 Data: joi 22 Mai 2015 Ora: 14:00 Locație: Sediul nou al Baroului Cluj, str. Pavel Rosca, nr. 8, sala de la etaj, Cluj-Napoca, Județul Cluj IONAS MIHAELA – Cabinet de Avocat participă la cursul “Succesiuni. Valentele testamentului in noul cod civil” organizat de către Baroul Cluj și INPPA Cluj care va avea loc la Sediul nou al Baroului Cluj, str. Pavel Rosca, nr. 8, sala de la etaj. Cursul este susținut de către lector conf. univ. dr. Mircea Dan Bob.
Curtea Constituţională a României. Limitele constituționalității dispozițiilor privind cererea de strămutare pe motiv de bănuială legitimă În ziua de 24 martie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) teza întâi și art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: 24 martie 2016 În ziua de 24 martie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) teza întâi și art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: - art.142 alin.(1) teza întâi: „Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia”; - art.145 alin.(1) teza întâi: „În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanţe de acelaşi grad din circumscripţia sa”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate, prin raportare la prevederile constituţionale ale art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil şi art.124 alin.(2) privind imparţialitatea justiţiei, şi a constatat că dispoziţiile art.142 alin.(1) teza întâi şi ale art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de parte a curţii de apel în raza căreia funcţionează instanţa învestită cu judecarea litigiului. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Curtea Constituţională a României. Limitele constituționalității dispozițiilor privind cererea de strămutare pe motiv de bănuială legitimă În ziua de 24 martie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) teza întâi și art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: 24 martie 2016 În ziua de 24 martie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) teza întâi și art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: - art.142 alin.(1) teza întâi: „Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia”; - art.145 alin.(1) teza întâi: „În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanţe de acelaşi grad din circumscripţia sa”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate, prin raportare la prevederile constituţionale ale art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil şi art.124 alin.(2) privind imparţialitatea justiţiei, şi a constatat că dispoziţiile art.142 alin.(1) teza întâi şi ale art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de parte a curţii de apel în raza căreia funcţionează instanţa învestită cu judecarea litigiului. Decizia este definitivă și general obligatorie.
